Nu-mi permit sa ma opresc.Nu stiu daca o sa pot continua.
Cateodata,privesc obsesiv spre becul nestins al lumii,ignorand durerea,in speranta ca voi primi un raspuns la toate intrebarile fara rost.
Scorpiile au si ele suflet,sa stiti.
Ma leg emotional de fiinte ce nu-mi vor cunoaste vorba ori chipul.
De ce orbitam constant in jurul unor necunoscute?
Chiar si in marea bleumarin de incertitudine a prezentului,intrezaresc o mana salvatoare.
Sa stii si sa suferi sau sa nu stii si sa speri?Ce e mai rau?
Mi-a secat fantana optimismului.
"This is not reality.This is a dream."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu