Take me away

"We fear violence more than our own feelings.Personal,private,solitary pain is more terrifying than what anyone else can inflict."(Jim Morrison)

Era un spate cu arcuiri electrice,
Miscare impulsiva,
Tresarire atractiva,
Vertebre deformate si mecanice...

Spunea ca nu vrea sa moara
Intr-un automobil,
Sclav rece,umil...
Campul infinit picura lavanda
Peste capetele incinse cu
Maleabila sfoara-
Soare sintetic si
Vesmant eclectic.

O mare de orbitoare fuste,
De ganduri confuze,
De albastre lacuste...
De cupluri destramate,
De identitati furate,
De substante uzate...
De libertate incatusata,
De fuga neinspirata,
De intalnire crunt calculata
Si pacatos
Imaculata...

Zilele incandescente ne
Topesc,
Noptile din iunie ne
Pangaresc,
Stii ce-mi doresc?
Sa-nvat sa iubesc!

Another kiss,another kiss...

Numele-ti este un mix neverosimil
De negatie aprobata dual!
E corect un astfel de chin
Imoral?
Si...si...si...
Numai un rege ar putea desface ghicitoarea
Brodata ispititor
De ursitoare incinse cu argint,cositor,
Zahar din amor!
Te-am visat ca pe un fotoliu:
Imprimeu vechi,
Patat cu amara cafea,
Nu voiai sa ma saruti:
Ce credeai,
Ca ma va durea?
Idiotule...
Mi-e mila de melodiile
Sacre
In euforie
Care sunt nevoite sa te poarte
Pe aripi dungate
Si pene cu buline
In taramuri vaste si virgine
Ale imaginatiei
Mele...
Joc,Inima,Marturie
Vulgara a creatiei
Divine,
Aprinde tu focul imaterial
Al sufletului fara de palarie!
Ah,discordanta temporala ce ma face a spera
Intr-un fum cu 65 de ochi
Si 71 de stropi,
Cu gustul
Unui om
Aievea...

Enclose me in your gentle rain

Du-ma departe,du-ma-n fiinta ta cea
De sticla neteda,
Albastra,
Croita din unghii de zana
Si lacrimi de
Croitoreasa,
Du-ma-n vasul infinit,
Pe buzele tensionate
De apa
Pe care se rostogolesc
Poftele noastre impure
Si unduirile trupesti,
Du-ma-n caravana
De levantica
A sperantelor albe
De pe siragul
Tuturor
Viselor din noapte...
Du-ma-n nimicul binecuvantat
Unde ploua cu zambetul
Tau
In fiecare secunda...
Du-ma departe de mine,de locul pieirii,
Du-ma-n paradisul nebuniei...
Du-ma undeva unde sa ma tot izbesc
De usile destinului
Burlesc.

Blue lagoon

O usca soarele ca pe un strugure
Alb-pur
Nascocit de aceeasi vita nestavilita ce i se intiparise
Pe soldurile de
Stafida neteda...
Facliile azvarlite din colt in colt
Pe inima plajei
Invesmantata in nisip
Descopereau unui decor
Doritor
Tabloul cu respiratie sarata:
Ea...
Algele negrei ce-i tasneau
Din parul inmiresmat-
Hibiscus presarat cu rasarit-
Abia atingeau
Rusinate
Podoabele de caramel
Care urcau,coborau,urcau,coborau,
Pe cand peticul de dantela rosiatic
Urmarea miscarea picioarelor
Inecate in granulele fierbinti;
Zambea cerului adormit
Cu buze arse cu miere,virgine,
Macinate de nebunie
Si stinse
De picuri reci.
Valurile poposeau,loveau
Carnea,
Plecau...
In spate,laguna
Astepta
In albastru...

Clear vision

E posibil ca bratele psihedelice
Ale timpului
Sa-mi fi rapit gandurile telurice
Ale imposibilului?

E posibil ca vita inghetata
A aerului de vara
Sa fi sters din pielea uscata
A iernii crusta vulgara?

E posibil ca noua viziune asupra intregului
Sa fie din nou clara,
Ca si cum ruginita bolta a cerului
Ar fi incetat sa scuipe apa amara?

E posibil ca sarutul celor doi ingeri
Din ceara albastra
Sa se fi topit in cor de luminati diavoli,
Menire maiastra?

E posibil...
Da,orice e posibil!

Faces come out of the rain

Poate ca vorbesc aburii cireselor
Ce mi s-au urcat la cap,
Batistele terfelite ale amantelor
Ce le-ai aruncat din pat
Fluturandu-mi vise sinistre
Pe la geamuri
Si aruncand din albe canistre
Peste grauri
Praf bleu de saruturi distinse,
Reaprinsi balauri,
Dar...
Aproape te-am uitat.

Poate ca mi s-a intiparit pe creieri
Ciclul murdar al rotilor,
Bratul invinetit al robotilor,
Gandul lasciv al bigotilor,
Iar cerul adopta negri fluturi,
Dar...
Aproape te-am uitat.

Poate optimismul precoce al soarelui
Infierbantat indeamna la speranta
Fara a avea certitudinea astrului
Galben inmiresmat in nocturna ceata,
Dar...
Aproape te-am uitat.

Poate cer prea mult si mi-e frica de raspunsul dat,
Dar...
Te-am uitat.

People are strange

Mintea mea e o gara
Si tu esti bagajul uitat in ea...
Habar n-am cine te-a lasat,cine poate te-a aruncat,
Dar am simtit din momentul unic si fatidic
Al izbirii de umbra ta ca
N-am scapare.

Am incercat de atatea ori sa te deschid,sa-ti dezlipesc
Incet si tandru captuseala,
Sa-ti citesc instructiunile de folosire
Ca sa-mi dau si eu seama
Cum sa ma port
Cu giuvaerul uitat pe peronul
Orasului meu.

Voiam sa mirosi a tei inflorit,sa ma tii de mana,
Sa-mi soptesti glume de calator ars de soare
Sub stele curioase-
Cred ca voiam prea mult...
Am ajuns sa ma impiedic de tine in fiecare minut,
Sa te imping cu piciorul gol-
Nu dispari,ti-au crescut radacini de fibre decolorate
Si devii accesoriul preferat al
Tinutei unei obsesii
Vii!

Oamenii plang atunci cand isi pierd bagajul-
Eu nu mai am borcane in care sa adun
Rodul imaginii tale langa sinele
Unui tren ce nu mai vine...
Trenul care sa te ia din bratele mele,
Trenul cu iz de rodii zemoase si viata noua,
Trenul cu zambet argintat,palme moi,gand curat!

Mintea mea e o gara
Si tu esti bagajul uitat in ea...

Where do we go now?

We're so stuck on the idea that
We're not complete and need our half!
That we're just seagulls with no sea,
Flapping crimson wings above
A shallow pool of misery
In which our sorrow coils
Again,and again,and again...

We're so in love with the feeling
Of misery we ourselves
Create
From nothing more than simple coincidences
Of our holy faith!
And damned we be if we deny
Pure satisfaction that crawls into the mind
When the bottom of the pit becomes
The sky's highest peak,
Forthere
Sadness is just another face of victory:
The sign we have conquered the inner child
Than unfair battle made us seek in lie...

We're addicted to the thought that
Life is measured in years of love,
Hours of kissing and 'happy' times!
It might be so,but it's more to this small part we play
On the huge stage we didn't have the choice
To accept or walk away
Than just...this.
It hurts,it bleeds with unseen liquid
The heart that does not have another one
To count its beats-It shall survive,nontheless,
'Cause we don't live to die:
We do it to try
To make matters worth it at the end of the road,
When you walk alone
To catch a shadow by the small finger,
To say "goodbye",not stall,not linger...

Tell me now and tell me true,
Could you survive without that drug?
Could I survive without the love?
Could we all make it day by day
In that emotional cold?
Honey,sugar,cursed flesh,
We're doomed to follow the orders
That insane organ of ours never
Settles down upon...
Does it really matter?
Hell,no!
We enjoy every second of blissful torture,
And even add more...
We're ragged little puppets
Which can't say 'no'!

Viitor

-Ai grija,ti-am spus de atatea ori ca eu nu stiu sa inot!
-Calmeaza-te,stiu ce fac!Of...
-Te joci cu focul,aia faci!Si-mi tremura si sufletul in mine cand ma gandesc la faptul ca oricand te-ai putea arde!
-Numai bunica mai foloseste sintagme d-astea,serios,chiar ar trebui sa mai iesi si tu in societate,te pierdem!In plus,crezi ca focului nu-i place sa fie jucat pe degete?De ce crezi ca e atat de lacom si puternic?Pentru ca exista destui nebuni ca mine sa-l provoace la gesturi necugetate...
El statea pe marginea barajului,cu spatele la lac.Ea dansa subtil pe marginea de piatra de ceva timp,murmurand un cantec.El fuma incet o tigara.O savura.Ea-si alunga firele rebele de miere din calea ochilor concentrati,impingand in calea vantului faldurile rochiei.El o contempla ca pe o zeita in miscare,iubindu-i mainile laptoase si pasii dezgoliti.Ea se dedica unui moment pur al timpului,asa cum un copil se joaca pentru prima oara cu obiectul dorintei sale inocente.Printre zambete si fum plutea un miros dulceag de tei.De tei nou.De tei al viitorului.
-Hai,vino langa mine...spuse el desenand nori cenusii cu buzele.
Printr-o miscare de balerina incepatoare,Camille se afla cu paru-i lejer impletit pe umarul lui.Parfumul i se imprima pe hanorac,ochii ii urmareu tenesii,iar gatul se mula dupa miscarea mainii ce satisfacea viciul.
-Marcel,te-ai gandit vreodata la ziua de maine?
-Da,chiar foarte intens!Maine trebuie sa platesc factura la lumina ca altfel o sa privim zborul porumbeilor seara in loc de serial si nu cred ca cina la lumina lumanarilor in fiecare seara o sa-si pastreze romantismul atat de mult timp!
-Nu,nu,nu!Adica..."ziua de maine":viitorul...
-Ah...Cateodata.Cand nu pot sa dorm...
-Ha,buna gluma!Tu dormi cat un urs!
-Nu mereu...
Il privea pe sub genele neincrezatoare.O urmarea perfid din coltul ochilor de pisica.
-Cand nu dormi tu?
Isi incrucisa bratele ca un copilas suparat,desi totul era o farsa ademenitoare.O saruta razand pe frunte si-si termina tigara,aruncand trupul folosit in lac.
-Pai..cand esti tu plecata,cand suntem certati si...cand pun aia de la colt prea mult ketchup picant in pizza!Urasc asta!
-Rautaciosule!
Il lovi cu aceeasi pasiune necesara imbutelierii unui curcubeu.
-Eu vorbesc serios...Crezi ca visele pot deveni realitate?
Actorul trebuia sa accepte alt rol si asta il speria,il entuziasma,il impulsiona.
-...cand eram mic,visam sa devin pilot.Credeam ca asta e singurul mod uman posibil de a te apropia de Dumnezeu,invingand norii si zburand pana in abisul inaltului ceresc...mai aproape de un raspuns...mai aproape de mama...
Ea ii mangaia palma si-si incatusa lacrimile incoltite in ochii verzi.
-Am incercat,ma jur in fata oricarui suflet viu ca am incercat,chiar am crezut in mine si in ideea asta puerila ca-mi va explica si mie cineva sau ceva vreodata de ce a trebuit sa plece inainte sa o cunosc,sa am nevoie de ea,sa ne certam macar o singura data...Intelegi?Ea nu exista decat intr-o fotografie mototolita si patata de cafea pe care am gasit-o cine stie unde!La naiba,n-am apucat nici sa-i spun "mama"!Stii ce inseamna asta pentru mine?!Normal,nimeni nu stie...
Cauta printre scamele si ambalaje goale de bomboane mentolate din buzunarul stang inca o tigara.O gasi.Focul difuz intrerupea linia melodica vizuala a clipei.
-Come on,baby,light my fire...
Asa era Marcel:niciodata nu-si putea dezlipi buna dispozitie de pe trup,suflet,speranta.Camille incropea un suras,un suras spalat de siruri limpezi ce alergau bezmetice spre pamant.
-Iubito,iarta-ma,n-am vrut sa te intristez,stii bine ca...
Opri balsamul vorbelor cu o singura apasare de deget pe buzele sale.Merele sticloase il tintuiau in realitate.
-Marcel,eu o sa fiu cineva,o sa fac ceva,o sa mor impacata!Si stii de ce?Pentru ca nimic nu e imposibil!Da,da,toti am spus chestia asta la un moment dat in viata,dar cati am crezut-o?Eu cred,Marcel,eu cred!Intreaga mea existenta se bazeaza pe ideea ca nimic nu e in van si ca se poate!Se poate...Cu riduri si par alb,am sa ma asez pe pervazul casutei noastre micute intr-o primavara si-am sa-mi fac inventarul vietii:planuiesc sa-mi ia foarte mult timp calculul,sa stii!Iar tu o sa stai pe fotoliu,fumand dintr-o pipa tutun aromat,amintindu-mi iar si iar ca sunt nebuna,ca au spart nepotii geamul vecinilor,ca inca ma mai iubesti...
-Nu-mi asum riscul sa te contrazic,dat fiind ca tu trebuie sa conduci masina inapoi si mi-e ca raman apoi sa dorm cu veveritele!In plus,ai dreptate :daca exista o singura fata pe lumea asta care sa se incapataneze pana la absurd pentru ceva in care crede,accea esti TU!
Nu putea sa dureze imbratisarea lor o eternitate plus unu?
-Hai acasa,dulcea mea Camille!Am pofta de niste alune...
-Eu am pofta sa cuceresc lumea!
-Rezolvam si asta,rezolvam...
El isi puse bratul protector dupa gatul ei,ea invaluindu-i talia.Lacul ii saluta cu unde tremurande.Buchetul de tei se legana in preajma unei frimituri de iubire...

Autoportret 1

(this is really hard,so stick with me guys...)

Daca aluneci pe spiralele ruginite de care se agata
Castane rascoapte
Si ignori genele
Incretite de apa,
O sa aterizezi pe umarul
Alb,gol,nesarutat...

Brusc!
Brusc te clatini si cazi intr-un cuib
Nu prea mare,nu prea mic
Cu iz de vara,
Caldura...
Privesti in jos-
Monstrul din
Sange,muschi si sentimente
Vrea sa iasa din cusca de oase prin
Batai irationale,
Flux cu bujori,ochi incetosati,
Insa ramane captiv in trupul
Rusinat...

Noiembrie se naste in fiecare celula neinlocuita,
Se infiripa in progeniturile asteptande,
Pandeste ocazia prielnica invaziei unui
Ianuarie
Cu 9 zambete si 3 lacrimi;
In pestera micuta nu-i niciun candelabru
Sa lumineze celalalt taram,
Desi oricand ar putea razbi din coconul rosiatic
Un monstru mai mic...

Pe dunele de carne spre care te avanti
E semn de lemn si tremur orb la orice
Suferinta nascuta
Prin el...
Nu te mai catara pe gambe,nu-i nimic
In ramurile albe sigilate de pielea
Pe care s-au semnat ca pe o coala
Reciclabila
Atatea cicatrici si maini straine...

Palpitant si fad,nu-i asa?
Unic si comun?
Personal si colectiv?
E doar un trup
De fata-
O fata in care se joaca negrul si lumina,seninul si apusul,
Ieri,azi,maine...
Mai ales maine.
Mozaicul ochilor te amageste prin luciu-
Daca deschizi usa,
Nu te mai intorci acelasi om.

Meltdown

Imi adunam putinele
Lujere de putere ramase
Dintr-o gramada de ciorapi dantelati si gulere patate
Cu visine.
Simteam cum mi se desprinde de piele
Dorinta de a continua drumul
Confectionat din hartie
Portocalie
De origami
Dar nu ma invatase nimeni cum sa
Pastrez
Ultima doza de teribilism si duh rebel
Agatata de breteaua desirata
A sutienului.
Mi-as dori din tot suflul
Bombardat de raze
Apasatoare
Sa fiu altfel,sa mint altfel,sa ma arunc in golul
Unei lumi in care totul e oranduit
Asa cum trebuie.
Universul meu propriu si personal
Aplicat lumii haotice in care
Ne ciocnim orbi
Unii de altii.

Traversau vorbele alungate din corzile vocale
Marea in care se inmuiau de ani intregi
Timpanele mele
Dar le alunga un vant al gandului
Manat de inima-
Realitate prea searbada,
Prea impersonala,prea goala...

Imi dorm viata pentru o portie
Deprimanta de dragoste
Falsa.
Dureros e cand ma izbeste lumina
Peste ochi cu mana ei
Si ma cearta sa aleg ce pot sa ating
Cu simturile si ratiunea;

Arunca-mi,mama,ginul ala
Si povesteste-mi cum era viata
Cand inca mai traiam...

What a catch,Donnie!

Am fost la mare si
Mi-am rupt rochita de vise in trei locuri:
Umar,incheietura,inima;
Cu o pana de pescarus
Imbatat
De atingerea vaporoasa
A marii
Mi-am scris testamentul...
Am pus hartia mototolita,adica biletul de tren
Cu pret redus,
Intr-o sticla goala de suc anonim,
Aruncand-o in bratele
Reginei
De turcoaz netulburat.
Mi-am confesat pacatele
Unei scoci ciobite,
Mi-am bronzat brun indoielile
Dupa-amiezi la rand
Pe chei,
Ti-am urmarit iluzia
Pasind abrupt pe valurile
Ce mi se spargeau pe talpile
Nesarutate-
Un gol cu miros sarat de nisip...
Dupa nopti intrerupte
De sclipirea astrilor stinsi de pe bolta,
Am auzit adormita pasi:
Un marinar cu ochi albastri
Imi intindea sticla goala
A sucului anonim.
Am scos biletul,
Am rearanjat mental literele
Acelea manjite cu soare
Si mi-am soptit testamentul:
"Iubire"...
Nu mai stiam daca o las cuiva,
Daca inca mi-o doresc,
Era un film incetosat!
Algele din parul uscat imi porunceau doar
Sa ma arunc in apa cu marinarul
Cu ochi albastri...