Nu-ti doresti cateodata sa ai un soundtrack al vietii?Sa fie langa tine in momentele cele mai dure si cele mai dulci,cele cu lacrimi si cele cu zambete,cele cu "Buna!" si cele cu "Adio!"?Eu chiar ma rog pentru asta.Fara urma de indoiala pot sa spun ca muzica e,in principal,motorul meu.Viata mea merge in ritmul in care mi se deschid noi orizonturi auditive,cu ramificatiile din spatele notelor,chitarilor,tobelor si vocilor hipnotizante.As vrea sa ma impulsioneze fizic in momentele cand am cea mai mare nevoie de acest prieten niciodata meschin,sa auda toti,sa stie inima mea ca exista un "se poate".Una e un strigat in capul tau,mut pentru exterior,si una e un strigat raspicat pentru toti.Sau o balada.Muzica ce te defineste atunci,peste o zi,pentru toata viata.Ca-n serialele Tv,practic pe coloana sonora se poate mai mult de jumatate din baza.Daca tot fugim asa de mult de realitate,de ce sa n-o facem intr-un mediu cu adevarat mai bun?Cert,music is my new best friend.
Stau pe marginea unui Pamant patrat si privesc in gol.Mi-e frig.Vrea sa cad.Vreau sa raman.Vreau sa stiu ce trebuie sa fac.Dar nu e nimeni sa-mi sopteasca raspunsul.Nu e nimeni sa ma tina de mana.Nu e nimeni.Asa e in viata: oricat de multa lume te-ar inconjura pe parcurs,tot singur treci prin ea.Stau pe marginea unui Pamant patrat si am ochii atat de larg deschisi incat au sa-mi pocneasca toti muschii.Nu vreau sa mai orbesc niciodata.Totul sa fie clar si sa nu ma mai pacaleasca.Sa nu ma mai pacalesc.Sa imbratisez mereu un nou inceput.Si sa nu uit niciodata de unde am plecat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu