23:09.Cade cortina.Se infatiseaza o noua scena-inchisa,mai retrasa,in umbra ochilor mult prea bagaciosi pe lumina.Nu am corp,ci o rana gigantica ce nu vrea sa se vindece deloc.Am incercat toate medicamentele,dar n-au reusit sa aduca uitarea nici in piele,nici in ganduri.Intrand in coconul cearceafului si al paturii,imi imaginez ca totul e bine si ca ma pot preda linistita inconstientului.Dar lumina imi tresalta inca pe frunte,venind din interior...
02:11.Sunete clare.Puncte.Linii.Dungi.Imagini difuze de negru intrand in alb si invers.De ce?De ce nu vrea vocea sa inceteze,sa-si amuteasca melodiile si sa-si termine inumanul interogatoriu?De ce imi tortureaza si putinele ore in care sunt indreptatita sa nu fiu lucida?Ma innebuneste tumultul din tacere...
06:45.O farama de lumina vopseste camera in tonuri mai lumesti decat pana acum.Inca o zi...?Nu mai suport rutina,nu mai suport oamenii din jur,nu ma mai suport!S-au prabusit imperii,un om e mult prea dispensabil se pare.Sa parasesc din nou coconul?Mi-e asa de greu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu