Life on Mars

Pare-se ca m-am precipitat in anuntarea unei minime apropieri emotionale de Craciun- e realmente hormonul sezonier ce evita venele mele neintinate de plasticul sarbatoresc.Nu am tangenta efectiva(sau afectiva?) cu minciuna colectiva ce se desfasoara in sufletul relativ al lui Decembrie,insa nu pot sa condamn pe nimeni,nu-mi sta in maini aceasta judecata,si nici alta,dealtfel.Nu sunt complicele unui act ce nu ma defineste si la care particip doar ca simplu spectator si intrus.Nu am nevoie sa fiu acceptata in "club",mi-e bine aici,afara,in frig.Mereu am fost o ciudata,nu mi-e greu sa ma adaptez altor excluderi..."People concern themselves with being normal,rather than natural."
"Crezi in Dumnezeu?".Am auzit intrebarea asta de un numar decent de ori,si mereu am raspuns mai sigura si convinsa decat daca mi-ar fi fost ceruta identitatea conventionala.Dar nu despre convingerile mele religioase vreau sa discut.Am ascultat deunazi o melodie care m-a pus serios pe ganduri.Nu conteaza de la cine,ce si cum,pentru ca multi s-ar grabi s-o categorizeze si s-o reduca la granite stupide-nu stim sa traim suntele,stim doar sa le simplificam pana la gandirea noastra limitata.Trist,foarte trist...Revenind la subiect-un posibil mesaj desprins din cantec era ca fiecarui om i se potriveste o religie si ca incercarea de a se alatura unei alteia ar duce inevitabil tot la acesta concluzie,plus cateva rani si semne de natura invizibila ochiului.Asa e?Asa e...Lutul nostru uman,modelat din secunda 1 de constiinta de catre absolut fiecare element din exterior(de la omul care ne depasesete pe strada la 3 ani pana la parintele care nu ne intelege la 16) are chichitele lui-i se potrivesc doar anumite culori,anumite arome ale apei,anumite pensule.Poate suntem programati sa reactionam la stimuli precisi si prescrisi individualizat.Poate avem tipare de nealterat,chiar daca momentan nici nu suntem constienti de existenta lor.Poate se aplica la toate aspectele vietii teoria,inclusiv religiei.Mereu am afirmat si sustin:oamenii nu se transforma,ei se descopera,si e o diferenta notabila intre constructii.Personal,consider ca nu conteaza obiectul divinizarii,ci actul in sine-e reconfortant sa speri ca, daca firul moare si acum printr-un snap! colosal sau mut cineva tot o sa fie de partea cealalta(oricum/orice/oriunde ar fi ea) sa te prinda(teoretic).Mi-e dor de zilele cand eram cu adevarat oameni...
"Tell me, did you see her face?
Tell me, did you smell her taste?
Tell me, what's the difference
Don't they all just look the same inside?"

"The Grinch: One man's toxic sludge is another man's potpourri.
[Max barks]
The Grinch: I don't know, it's some kind of soup. "

Craciun fericit!Sa zicem...

Dear Santa...

Cu toate scuzele de rigoare,anunt ca Eva mai ramane inconstienta ceva vreme(1.deoarece inca mai "coc" o turnura fantastica pentru povestioara si 2.pentru ca nu mai am putere deocamdata sa ma "lupt" cu ea)& ma voi dedica aceste cateva zile Craciunului.Yes,Grinch a fost imbunat de circumstante.Deocamdata...



Dear Santa,


Noh,o trecut multa vreme de cand nu am mai vorbit.Stiu,stiu,am fost fraieri,n-am incarcat cartela impreuna.Naspa...Oricum,nu ne-am mai vazut de cat,de un an?S-au petrecut foarte multe,in general spre pulul negativ al sentimentelor si "fericirii", insa nu are rost sa ma agat de trecut in sensul nociv.Imi ajung grijile zilei de astazi,nu ma pot lega si de cele de ieri sau maine.Nu am fost cuminte,recunosc,nici buna,nici rea-am fost pur si simplu EU,si asta cred ca inglobeaza o gama mai mult decat variata de actiuni,definitii,emotii.Am incercat doar sa fiu o versiune mai inteleapta,mai intelegatoare,mai calculata a ceea ce am fost pana acum,insa niciodata nu am renegat sau regretat ce a fost.Dimpotriva,am pretuit si valorificat cele de neschimbat acum.
Acum ar trebui sa cer ceva,asa e logic.In particular,ceva in exclusivitate pentru mine.Dar nu pot sa fac asta...Ce-mi doresc?Imi doresc sa ne iubim mai mult unii pe altii,sa traim intens,sa pretuim clipele.Imi doresc sa zambim in fiecare zi,de cel putin 99 de ori,sa nu ne mai judecam,sa ne intelegem reciproc.Imi doresc sa fim mai constienti,sa mancam mai multe legume,sa consumam mai putina energie.Imi doresc sa gandim practic,sa visam cu ardoare,sa intelegem ca traim o singura data si ca e de datoria noastra sa profitam de noi insine la maxim,in ideea evolutiei si progresului individual,cat si colectiv,in final.Imi doresc sa daramam superficialul,sa ignoram ignoranta ,sa sigilam ura.Imi doresc...imposibilul.Sau nu?Sper ca nu!Sper din tot miezul meu casant de om denaturat!Mosule,aspir eu catre un paradox?!
Nu cred ca mai am putere sa ma gandesc doar la mine.E prea obositor si imi consuma prea multa energie inutil...Santa,bring me the horizon,awake the entire world and pray for our souls!That's all I can say...

Cu nebunie incurabila,
amanta reveriei

"There are easier things in life than trying to find a nice guy..like nailing jelly to a tree, for example."

Amorul rosu inghetat 3

Sunt zile in care uiti pur si simplu ca existi,ca ai un termen de expirare,ca pana si un tais imaginar iti poate fi fatal.Exilat in propriul trup dominat de intensitatatea dinamicului,ignori sacaitoarea framantare interioara si mergi inainte,niciodata nu privesti inapoi...Some days just stick to your brain like memorable glue.
Schimbare de plan:initial,anuntasem ca povestioara o sa aiba doar 3 capitole,insa publicul vrea mai mult(publicul meu masiv de doar o persoana,insa ce persoana extraordinara!).In consecinta,nu stiu cat o sa mai scriu despre amor,despre rosu,despre gheata.Cat ma tin puterile!Anyway,incepe sa ma prinda in lanturile ei istoria,chiar ma astept,candva,sa-i intalnesc pe Adam si Eva in persoana.(asta a sunat ciudat...)
Capitulo numero 3
"
-Camelia,nu prea pot sa vorbesc acum,sunt putin cam ocupata...
Privirea lui mentolata se ascundea in spatele unor aburi gingasi de cafea amara,sprancenele se arcuiau cu subinteles,buzele zvacneau din cauza lichidului infierbantat.
-De ce se aude ciudat?Pai,uhm...Sa vezi,e chiar haios,daca stai sa te gandesti!Eu sunt intr-o pozitie cam bizara acum..Sunt intr-o ureche-la propriu!
Si chiar asa era:telefonul sunase tocmai cand Adam voia sa se aseze pe canapeaua ciocolatie,iar fata nu mai apucase sa-l salveze din jungla prafului ce prospera dupa pernele imbacsite,asa ca isi modelase talia dupa un brat vanjos al acesteia,isi ingropase capul cat mai adanc in carnea de burete si isi lasase mana sa strambata abisul in cautarea si recuperarea pruncului cu iz metalic galagios.Semana izbitor,asa si atunci,cu o creatura marina in flacari abundente si arcuite;doar ochii si pielea umarului drept mai tradau apartenenta ei la un etaj superior al evolutiei.
-Camelia,intelege-ma,am un ...musafir(spunand asta,se uita pe furis la expresia lui-un demon seducator ce sorbea seva noptii dintr-o cana ciobita;bine ca se sprijinea de ceva...) si nu pot sta la taclale momentan.Stiu,stiu,iti pare rau,regreti ce ai spus,ma iubesti,te ingrijorezi pentru mine,bla,bla,bla.Bine,bine,fara partea cu bla,bla,bla.Uite,surioara,m-am spalat pe dinti de dimineata,mi-am mancat legumele,mi-am luat medicamentele de nebunie,sunt o fetita cuminte,vezi?Da,normal,te-am iertat deja!Nu,nu sunt suparata si nici nervoasa,dar o sa fiu daca nu incetezi sa ma cicalesti!Am 22 de ani,pentru Dumnezeu!Gata,sunt calma,sunt calma.Spune!Orice!O sa iau si globuri rosii,nu te teme,nu am curajul sa periclitez perfectiunea acestui Craciun!Ok,am inteles.La revedere!
Terminand,lasa aparatul sa alunece suav inapoi in vizuina provizorie.
-Uhm,o sa-l scoti eventual de acolo,nu-i asa?
-A,ce,telefonul?Neah...Am o nepoata la scoala,il las 3 saptamani acolo si apoi i-l dau ei.Sigur o sa ia nota maxima la biologie daca se duce cu "proiectul"asta!Si vad titlul:"Telefon mobil lichefiat de microorganismele din canapea".Nobel,baby,Nobel...
Rasul lui Adam era inconfundabil:amestec intre galgaitura unui rau de munte in vara,bataia aripilor de colibri si scurgerea mierii dintr-o lingura de lemn proaspat.Orgasmic...
-Te-ai ales cu vreo amintire dupa experienta de dimineata?
Aseza ceasca goala pe masuta ridicol de mica,coltul gurii ii zvacnii imperceptibil,apoi isi trecu mana prin parul bogat de castana rascoapta.
-O cicatrice de nota 10!
-Sa vad!
Cineva se juca sadic.Cat sa mai reziste mintea,trupul,nervii?
Il lasa sa-i ridice incet tricoul maroniu,sa-i coboare putin blugii tociti.Niciun medicament nu ar fi putut sa aline arsura la fel de bine ca degetele acelea,trecute ca chitara umana a trupului ei,acordata dupa amprentele lui,supusa miscarilor incetinite.
-Doare,nu-i asa?Sper ca nu te incomodeaza chestia asta...
-Nuuu,stai linistit,nu e nimic...
Lumina lui Decembrie inundase pe nesimtite camera anemica si patase timpul cu boabe uniforme de sclipiri argintii.
-Adam,iarta-mi din nou indiscretia,dar pentru ce un pistol?Si de ce tocmai intr-o punga?!
-N-am sa te omor,stai linistita!
-Nici nu-mi trecea prin cap asta,sincer...(nu e de ajuns ca ma omori cu insasi existenta ta ireala,sa ma mai elimini si trupeste realmente?!)
-L-am luat pentru Bastet,vreau sa o stiu in siguranta.Niciodata nu esti prea precaut.
-Bastet...?!
-Bastet,sotia mea.Stiu ca numele e putin neobisnuit,insa la fel sunt si originile ei.O consider darul meu din venele uscate ale Egiptului.
Era o minune daca unghiile Evei nu perforasera deja palmele cutate.Aparentele putea sa le stapaneasca,uraganul emotiilor nu.
-Casatorit?Nu mi-as fi inchipuit.Desigur,macar daca aveai verigheta,ar fi fost un indiciu folositor...
Un zambet fortat si plastic.Nu-i iesise,se vedea ca il fabrica pe parcurs.Al saptelea sigiliu,stia de la inceput,al saptelea sigiliu era cu siguranta...
-Nu ne incredem in simbolurile astea conventionale,nutrim doar dragostea din ce in ce mai imbelsugata ce avem binecuvantarea a o impartasii.
-Cred ca sunteti extrem de fericiti...
Ii venea sa se arunce pe fereastra ademenitor de deschisa,sa-si adaposteasca primul cutit din bucatarie in pantece,sa planga pana cand trupul i s-ar fi stafidit si uscat in amaraciune.Totusi,efortul colosal de mentinere a aparentelor era satisfacut.
-Extrem de fericiti...
Rece si calculat.Asasin de inimi.Isi cunostea preabine taria impusa si se delecta cu reactiile brute ale Evei.Ce inversare ironica de roluri!
-Bine,Eva,mi-a placut foarte mult intalnirea asta a noastra dar trebuie sa fug.
-Si mie mi-a placut!Sper sa ne mai vedem,in circumstante mai putin "dureroase",poate.(la propriu si la figurat,se pare...)
-Nici nu se pune problema!Nu mai scapi de mine asa usor,acum ca m-am agatat de tine!
Ii zambi si ii facu un semn strengar cu ochiul.Nu era nicio problema,inca statea pe canapea,inca statea pe canapea...Il conduse pana la usa si isi luara ramas bun.Pregatindu-se a inchide resemnata usa scartaitoare,vazu silueta fara cusur revenind.
-Sunt putin nebun,recunosc asta oricand,dar te-ar soca sa-ti spun "te iubesc!",desi ne cunoastem de maxim 5 ore?
Menta ochilor lui Adam se metamorfozase in intuneric,tocul usii in podeaua murdara,constientul cu obscurul.
-Presupun ca asta e un "da"foarte convingator....Eva!Eva!Eva...
"

"Men are like pumpkins.It seems like all the good ones are either taken or they've had everything scraped out of their heads with a spoon."

Amorul rosu inghetat 2

Hai ca incepe sa-mi placa Craciunul..."37 iulie"(=)) ).Totusi,am disperata nevoie de o ciocolata cu lapte,alune,dragoste...
Chapter 2.
"-Camelia,respira,o sa faci o criza de ceva...De ce?Uite, de rinichi,mai stii?Camelia,erau doar niste nenorocite de globuri rosii, din plastic nenorocit, luate de la o vanzatoare cu chip de maimuta nenorocita!!Camelia,iti multumesc pentru faptul ca esti o sora atat de iubitoare, ca ma intrebi daca sunt bine si incerci in felul tau manipulator si psihotic sa verifici daca mai traiesc sau daca am murit!Multumesc,inca traiescIntoarce-te la cafeaua ta,sa nu cumva sa se raceasca.La revedere!
Arunca telefonul pe canapeaua visinie,si se tranti in fotoliul imbracat cu o mantie precum un camp de lavanda in gloria verii.
-Au,au,au!Ce cicatrice draguta o sa-mi ramana pe spate dupa cazatura de dimineata!Din tot blocul acela de spatiu,timp si oameni,trebuia EU sa cad pe singura portiune cu gheata ca un pat de cuie!Super!Dar eu nu-s fachir!Nu-i nimic,stiu cel putin ca nu o sa mor niciodata de foame-fug cu circul si gata!Niciodata nu sunt destui ciudati la circ,asta spun mereu.Impusc doi iepuri dintr-un foc:imi asigur o paine,o si enervez la culme pe sora-mea!Asta e lozul cel mare,Eva,lozul cel mare...
Totusi,vrabiutele plecau de la geamul ei,renegau frimiturelele,isi scumpeau pretul sedativului sonor.Isi framanta mainile in poala precum o coca de paine apetisanta,si genunchii leganau o fiinta plapanda si imaginara.Buzele erau in pragul de a sangera prin siruri potolite,arse,imblanzite de suc rosiatic.Roua machiata in sfere grasune se adapostea in culcusul ochilor rupti din fragezimea ierbii,insa liberatatatea ei parea mult prea ravnita.
-Si cicatricea de pe suflet?O sa o vada cineva?O sa o mangaie cineva?O sa o vindece cineva?!Stiu,stiu,stiu,sunt o idioata inegalabila,ma indragostesc de o imagine,de o impresie de juma de ora,insa mi s-a lipit imaginea lui de spatele pleoapelor ca un poster prost imprimat si asta nu ma mai lasa sa respir.Un strain complet-asta pana acum ceva ore,cand a devenit cineva "cunoscut"...Eu trebuia sa fiu ispita,eu trebuia sa fiu pacatul,Adam!Nu tu!Eu!Eva!
Aproape ca tipa in sufletul celor patru pereti ciocolatii ai apartamentului decorat cu lumina iernii,si galgaiturile plansului valsau spre miezul pieptului,spre carnea dinamica,spre pielea de crizantema maritata cu toamna.
-Doamne,o iau razna...Ma daruiesc unui miraj,ma hranesc prin nectarul privirii lui apocaliptice,ma consolez printr-un purgatoriu sentimental.E al alteia,am nevoie sa-mi imprim in minte asta!Doar ca inima a izgonit demult ratiunea,conduce singura regatul meu...
Sepia de foc ascundea o fata gingasa,multilata de un gest absolut normal,o refulare materializata a frustrarii interioare,si doua palme noi.Era ceva atat de sensibil in imaginea creaturii aceleia,incat parea ca orice miscare mai razleata ar fi distrus tabloul casant perfect viu.O fata croita din ganduri mixte,culori tari,respiratie incetinita.Privirea de menta se inalta din cosul fierbinte al pielii si fixa un punct inexistent,primordial.
-Il sun!Asa fac!Macar sa stiu greseala implinita,"daca"eliminat,demonul satisfacut!Unde am pus...Dar nu e bine ce fac,stai...La naiba,ce poate sa se intample?In cel mai rau caz,ma refuza politicos-prea politicos!-si ma duc,imi cumpar o sticla de tequila,ma imbat,ma fac tun;in cel mai bun caz,imi propune sa ne vedem-ma duc,imi cumpar o sticla de tequila,ma fac tun(dupa).It's a win-win situation for me!Aha!Asta e...Il sun de pe fix,mobilul e cazut pe undeva pe sub canapea,n-am timp sa scot scamele din el tocmai acum.Deci,07...
Caramida din plastic galben trona pe masuta ridicol de mica,iar cordonul ombilical carliontat ce iesea din ea sfida un infinit mai limitat.
-Alo?
-A,a,alo...?Uhm,il caut pe Adam,ma intrebam daca...
-La telefon!Tu esti...Imi pare rau,imi suna cunoscuta vocea,dar...
-Eva!Eva sunt!
-Eva...Ma gandeam eu ca iar o sa cazi.Ia zi, unde vin sa te ridic?Sper ca e prin apropiere,nu prea sunt bun de un sprint acum.
Radea ca si cum ar fi avut un clopotel minuscul si argintiu in voce-un clopotel ce rezona in simturile ei suprasolicitate,manate de impuls.
-A,nuu.Sunt...bine.Aveam...Aveam nevoie sa vorbesc cu cineva.Cu cineva cunoscut.Ma gandeam...Iti place cafeaua?
-Cafeaua si dragostea ma tin in viata,ce pot sa zic.
Se agatase de tocul usii sa nu cada,inchise ochii,isi musca buzele traumatizate.Aerul ce-i strabatea plamanii nastea un suierat animalic,bizar.
-Esti ok?Nu prea suni ok.
-Nu-i nimic,m-am lovit de fotoliu!(traducere:"Nu-i nimic,doar mi s-a oprit inima din cauza ta,domnule Perfect!Imi vine sa musc din fotoliu,dar sunt super ok!!!")Speram sa ne putem vedea,nu stiu cum sa...Of!Asteapta putin,suna cineva la usa.(Si cu vocea coborata)Tocmai acum...
Cordonul se incolacise peste blugii ei tociti,si ii pacalea pasii pe scurtul drum.Cu un cot pe clanta,cu telefonul in mana stanga,ciufulita bland ca o papadie insangerata,descoperi vizitatorul inoportun.Dupa un zgomot scurt,telefonul cazu pe podea.Gura ii era intredeschisa,pupilele de carbune dilatate optim,porii in alerta.
-Ce cauti aici?!
Un zambet naucitor,chipul recunoscut nu dintr-o mie,ci dintr-un miliard,menta desprinsa in doua frunze carnoase perfect simetrice.Desigur,Adam.
-Pai,te-am cam urmarit.Iarta-ma,e foarte urat din partea mea,dar m-am gandit ca,sincer,nu prea esti in stare sa te tii pe picioare singura.Adica,din cauza socului,nu sugerez nimic altceva,deloc,deloc...
Un zambet strengar veni tiptil in coltul gurii sale din seva de trandafir;sprancenele ademeneau la complicitate.Emana luxul unui demon,si amagea prin puritatea aparenta a unui inger.Ispita ispitelor.Era sigiliu,nu se putea altfel.Sau salvarea?
-Okaaaai,stam aici sa conversam ca in gara sau ma inviti inauntru?
Fraza aceasta ultima o desteptase din reverie ca un ligheana de apa rece.
-Scuze,intra!E super dezordine,insa nu mint ca ar fi fost vreodata curat.Gandesc mai bine in inghesuiala.
-Apreciez sinceritatea si cunosc senzatia.Te inspira mai mult,nu-i asa?
-Aham...
Avea desavarsire lui vreo limita?!
-Apropo,iarta-mi indiscretia,Adam,insa ce e acolo in punga?
-A...Aici?Nimic important.Doar un pistol...
Sunetele o pironira langa consistenta lemnoasa ,smaraldele o ametira profund.Usa se inchise intr-un sunet lugubru.Zane de praf dansau in ecoul razelor de decembrie,zapada aluneca in abis,vrabiutele despicau cerul fara seva.
Cineva,cineva,cineva... "

"E curios cum umarul unei femei poate parea uneori de stanca pentru un barbat." – Necunoscut

Amorul rosu inghetat

Noaptea e amantul perfect:nu te paraseste decat in zgomotul unui rasarit gelos,te invaluie ca un vin bun si zemos,reuseste sa posede in timp ce e posedat,ascunde imperfectiunile si amplifica idealul imaginar,satisface simturile prin energia pe care o rascoleste in domnia sa limitata,atinge trupul astfel incat fibra sa vibreze in calmul somnului necesar.In miezul intunecat, ceea ce incatusam evadeaza si infloreste,chiar daca are tendinta sa ne infricoseze sau sa capete nuante de neclaritate."Cum sa-mi doresc eu asa ceva?Sigur e o eroare a mintii."Dar nu e...Chiar daca vizitatorul amesteca dorintele nefinisat,panza finala se evapora prin vis in starea sa lichida de necontestat,o perfectiune net superioara constientului.Se dezvolta o relatie de mutuala tulburare interioara:omul freamata sub gratiile dulci ale genelor,noaptea este rascolita de supusii razvratiti intr-un exod imaginar.O tragica despartire in incheierea dramei umane surprind primele raze nestavilite."Amor caecus est." - "Dragostea este oarba"-desigur,ibovnicul astrelor isi cunoaste efectele...
A venit iarna!Ce bucurie...si nu prea!Decat sa ma plang de toate starile ce mi le imprima acest sezon,mai bine scriu ceva.Si asa o sa si fac.Astazi,primul capitol al unei povestioare compusa din 3 franturi.Hai sa alunecam impreuna pe derdelus,mana de mana,suflet pe suflet,ochi in ochi...

"
-De unde sa fac eu rost de globulete aurii?Tu nu intelegi ca la magazin aveau doar rosii?Pai ce sa fac,ce aveau eu aia am luat!Nu mai tipa ca nu rezolvi nimic, acolo nu ma intorc!Decat sa o vad din nou pe vanzatoarea aia cu fata de maimuta,mai bine ma apuc eu de facut decoratiuni de Craciun din paste fainoase si lipici ecologic...
Fulgii cadeau din belsug,bocancii rascoleau aiurea troienele potolite,pungile spalacite,prin care se zareau cateva sfere fragile,dansau sacadat pe langa blugii tociti.Tinea telefonul departe de ureche,caci sunetele emise de el se intensificau treptat,la fel ca furia fara sens din el.
-Stii ceva?Ai baut prea multa cafea in dimineata asta!La revedere!
Arunca telefonul in rucsac,si se indrepata spre Centru.Ii tremurau mainile inghetate,dar si lacrimile proaspat intiparite pe obrajii terni.De ce ea?De ce sa aiba o sora nebuna,obsedata de perfectiunea imposibila a celor mai marunte chestii,care are un program definit pentru fiecare amanunt?De ce un oras care o inghite lacom,fara sa-i lase respiratia necopata a gusta libertatea noului si revolutionarului?De ce un apartament minuscul,in mijlocul nimicului,in inima singuratatii?De ce nu isi gasea perechea manusii?De ce era...unica?Isi trecea degetele cu vinisoare plapande prin parul crosetat din foc static,mangaia fesul multicolor si pufos,inchidea ochii din smarald spre a uita ca inca exista acolo.Oricum,era "ciudata"-catalogata din prima clipa,condamnata etern prin ignoranta-mai conta ceva?Orice?!...
Si stop!Atunci i se oprise inima!La cativa pasi in fata statea zeul suprem,un demon cu alura de inger,masculul ce emana suprematie.Devenise captiva intr-un trup ce nu-l mai putea controla-pasii cautau aroma alor sai,talia se unduia mascata de haina greoaie,privirea il contura necontenit.Era in dreptul unui brad mult prea entuziast decorat,rege asupra furnicilor incarcate de cadouri si obiecte festive ce determinau nasterea unui murmur de fundal al decorului.Nu mai stia de ratiune,se daruise simturilor-si simturile se supuneau lui,doar lui,necunoscutului perfect...Natura nu era pacalita,ba chiar isi dorea ca dominatia sa-i fie restabilita in frantura de univers a diminetii de iarna.Astfel,electricitatea ce o mana se rupse odata cu intalnirea petei de gheata din apropiere.Impactul ii zguduii oasele,ii batu carnea,ii destepta simtul realitatii amagitoare.Parul precum o sepie insangerata se lafaia pe vastul alb si rece,iar cioburile inchegate completau armonia rosului tipator.Labirintul intunecat disparuse,si fiinta se umplu de brutalitatea concretului.Nivelul se surpase,viziunea isi modificase unghiul,un deceniu nu avea cum sa treaca in umile secunde....
-Esti ok?
Auzea sunetele ragusite si ademenitoare,insa constientiza doar margelele din menta care o tintuiau pe patul zapezii tasate.
-Aha...
-Sper ca toate sunt la locul lor,nu mai am baterie la telefon sa sun dupa Salvare!
Un cutremur ar fi fost mai potolit de mii de ori decat ceea ce simti ea cand zambetul acela lumina cerul de deasupra.Desi simtea mana ce incerca sa o ajute sa se ridice,parca nu mai era in trup-se desprinsese si contepla o ironie a trecutului abia sigilat...
-Scuze, o sa sune cam aiurea,dar te-ai lovit cumva la cap atunci cand ai cazut?Pari putin cam...tulburata!
Genunchii se transformau in gelatina,inima racnea coastelor sa o lase sa zboare,sa nu o mai tina intr-o inchisoare de muschi incandescent si puls haotic.
-Sunt bine...Am distrus globurile,o sa ma omoare Camelia,probabil o sa si racesc,dar momentan sunt...bine...
Cat de prost mintea!Nici propriul corp nu o ajuta:sangele ii migrase in obraji,degetele trepidau si zvaceau inca in dulcea stransoare a tanarului,pupilele inghiteau fiecare imagine ce avea tangenta cu persoana aceea aproape ireala.
-Bineee...Uite, nu prea te cred ca te simti chiar in regula...Pe mine ma cheama Adam!Tu esti...
-Eva!
Nu se putura abtine,rasul veni ca un val de pace mult ravnita.Parfumul tare i se impregnase in gura, o noua amintire arsa.Se simtea ca un copil in dimineata de Craciun,la vederea cadoului pe care il asteptase un an intreg.
-Eva,cat fac 2 plus 2?
-Niciodata nu am fost buna la matematica...
-Hai,fa un efort!Pentru mine!
Mai era oare nevoie sa spuna ceva in plus?!
-4!!!
-Esti mai dinamica,asta e bine!Altceva...A!Ce culoare au ochii mei?
A trebuit sa comande instinctiv picioarelor sa nu cedeze,sa se ascunda dupa cortina pleoapelor,sa inspire incet,sa expire incet,sa se adune.
-Verzi...
-Ti-e rau cumva?Abia soptesti.O sa lesini!?
-Nu,nu,nu...Sunt...bine...
-Eva,tu ma minti!
-Adam,eu nu mint!(in traducere asta insemna "-Adam,eu nu stiu sa mint si oricum nu mai am puterea sa incerc sa mint:mi-ai furat-o tu pe toata!")
-Atunci,uite,a ce miroase parfumul asta?
Si ii intinse fularul lui gri pana la nas,atingandu-i suav buza superioara cu degetul mic,fierbinte.Il stranse si mai tare de mana,se intoarse,lua un pumn de zapada de pe creanga bradului si musca lacom din ea.
-?!
-A mare,Adam,a mare!
Se mai desteptase.O ajutase gustarea de alb compact.Se trezise din granita temporara doar ca sa inteleaga ceea ce era in fata ei,si spera sa nu ajunga din nou acolo,chiar se straduia sa se amageasca de valabilitatea unui vis.
-Eva,eu trebuie sa plec,din pacate.E o urgenta!Si tu esi cam o urgenta,dar mi se pare ca te descurci...Te descurci!?
-Aham...
-Asta e numarul meu,daca ai nevoie de ceva, nu ezita.Si,te rog,ai mai multa grija!Esti draguta asa cum esti,nu te-ai asorta cu un picior in ghips.Ne mai vedem!
-Da,desigur...
Era cel mai greu lucru din lume,sa se desprinda de palma lui.Vazandu-l indepartandu-se,i se golea bolul sufletesc de ratiune,si sistemul interior se deconecta.Mocnea speranta,voia sa traiasca.Era Adam salvarea sau al saptelea sigiliu?
Tocmai cand se convingea ca totul o sa fie bine(eternul bine!),ca buzele o sa se dezghete,ca trupul nu o sa mai geama de amortire,ca globurile se vor aduna singure,atunci se prabusi cupola cerului peste fiinta ei tatuata social "Eva":palma lui primi palma alteia,la fel si imbratisarea,la fel si sarutul.
-Alta,alta,mereu alta...Eu cand?!
"
Poate maine,poate poimaine,poate niciodata.Vom trai si vom vedea....
"Pastreaza credinta si sinceritatea ca principii primordiale."(Anonim) Eu as adauga si iubirea,numai asa,ca sa fie...

Lust&love

Acul ii penetrase degetul ca un dinte ascutit de metal,eliberand un mugure de sange ruginiu.Margelutele ,fructele unei mari in care se ascunsese soarele,fulgii de zapada ai unui masacru urban,sau tentaculele unei fiinte zidite din curcubeu,se lafaiau pe patul imbacsit de trandavia apusa si fugeau speriate la orice miscare necalculata.Zgomotul inaltat la atingerea parchetului inunda incaperea in unde de nimic izbitor,care se tatua sublim pe timpanele abuzate.Ochii se impleticeau in imagini,proiectand realitatea in straturi uneori parelele cu tangibilul.Carnea se pietrificase,mintea migrase,sufletul se daruise creatiei.De ce?Pentru ca merita,merita totul...
Dorinta...Exista,mocneste constant in fibra noastra umana,insa cel mai inoportun stimul o poate face sa explodeze incontrolabil.Ratiunea se refugiaza in tenebre,caci locul ei nu va fi niciodata langa pasiunea bruta.Initial,seamana cu o ramura ingemanata animalelor,o ramasita a eventualei evolutii,insa curand realizam ca "uneltele" seductiei noastre sunt mult mai avansate si demonice in comparatie cu primordialul dobitoacelor:limbajul trupului,vestimentatia(/lipsa ei),muzica,etc.Esential este ca,in ciuda oricarui efort supranatural,ea nu se domesticeste,stinge,elimina.Traieste in noi,sau tipa sa iasa de acolo.Uneori mai puternica decat iubirea reala,uneori subordonata ei,mereu o forta de recunoscut,respectat,temut,pretuit.Un imperiu mistuit din cauza unei flacari imateriale...
"Nu poti pleca din tine insuti."
"Filosofia e nebunia invinsa, nu absenta de nebunie."
"Leşinul dă sufletului şi panica morţii, şi intensitatea ei. Durase numai câteva secunde, dar sufletul îşi pierduse vârsta, apropiindu-se chiar în clipa vastei eclipse de copilăria mică."
Ionel Teodoreanu,"Lorelei"

Posibilitati,prieteni,piper

"Norocul il afla doar pe cel ce nu sta locului."(Miguel de Cervantes)-am aflat prin intermediul propriei fiinte si propriile actiuni nestatornice esenta acestor cuvintelor adanc impartasite...
Avem nevoie de prieteni,chiar daca uneori vrem sa le aruncam privirile cu subinteles la gunoi si sa le stingem vorbele acide,poate negandite.Avem nevoie de prieteni sa ne curete masina de zapada si sa ne ajute sa obtinem oferte bune la reincarcare.Avem nevoie de prieteni ca sa ne calmam,sa intelegem ca nu suntem singurii nebuni de pe lumea asta.Avem nevoie de prieteni sa radem ca nebunii fara motiv,sa mancam tone de sticksuri si pufuleti,sa ascultam muzica buna si sa o comentam pana la epuizare,cu riscul unui scaldal de proportii.Avem nevoie de prieteni,chiar daca uneori ne lasa balta,uita sa ne aduca niste carti sau caiete,ne streseaza.Avem nevoie de prieteni sa putem boci in voie din cauza unor probleme amoroase insipide sau sa ne plangem de mila.Avem nevoie de prieteni pentru ca sentimentul apartinerii la o familie sa fie satisfacut,in ciuda faptului ca sangele nu nutreste nicio legatura in acest arbore.Avem nevoie de prieteni sa bem pe ascuns,sa fumam pe la colturi,sa injuram,si sa ne simtim bine facand asta.Avem nevoie de prieteni pentru ca nu putem trai izolati.Avem nevoie de prieteni pentru ca si ei au nevoie de noi.Avem nevoie de prieteni sa ne descoperim si sa-i descoperim treptat si pe ei.Avem nevoie de prieteni pentru ca ii iubim.
Un gust posedant,ca o mana rosie si catifelata sarutand fiecare picatura de piele frageda.Incatuseaza gura intr-o stransoare demonica,obligand-o sa nasca lacrimi invzibile de durere extaziata.Danseaza in ramurile unui foc printre celulele pana atunci latente,muscand pofticios si hotorat din castitatea gustului.Muleaza ganduri pacatoase prin pulpa sa smulsa din zapada intepatoare a naturii.Seduce prin vesmantul intunecat al unei promisiuni asteptate.Perfectioneaza tentatia prin tachinarea trupului si mintii,actul transformandu-se in tortura eliberatoare a simturilor.Piperul...

Un om,un simplu om...

Covorul uman pe care toti calca inconstienti.Carpa fara mandrie,fara respect,fara energie.Adevarul care poate sa fie cumparat,terfelit,apoi vandut ca o minciuna ordinara.Ambalajul ce-l arunci dupa ce i-ai consumat esenta.Gandul spurcat ce-l renegi,desi iti provoaca placere sa-l simti masandu-ti imaginatia mediocra.Tigara ce o fumezi fara sa te gandesti la consecinte.Un om,un simplu om...
De cateva zile incoace imi simt mintea foarte pustiita,ce ce este cam ironic avand in vedere o comparatie cu exteriorul generos.Izolarea,contrastul cald/frig,puietul de depresie,"drogurile'',etc. sunt posibili candidati pentru concursul "Why can't I think anymore?",insa nu-mi permit nesimtirea de a le atribui exclusiv comportamentul prezent.Cred ca am ajuns intr-o infundatura.Nu credeam ca o sa zic asta vreodata,insa am nevoie de un zbucium...
Uite,azi am invatat 2 lucruri foarte interesante:unu la mana,vanzatorii din orasul meu sunt,in general,niste scarbe,si doi la mana,n-am noroc.Nu ca as crede in acest element,dar se incapataneaza a ma convinge de puterea lui prin...lipsa!Degeaba am atatia trifoi cu patru foi,sunt la fel de inutili ca a lor frenezie nascuta pentru o mutatie genetica a naturii...
Pitita dupa niste perdele imbacsite,asculta pana la epuizare aceeasi melodie ce-i incrusta pe obraji siruri ude stravezii.Se facuse aproape intuneric,dar asta nu conta pentru ea:statea mereu cu ochii inchisi,tematoare fata de tot ce ar putea sa-i orbeasca intentionat sau nu.Si asa,oricum,era mai bine:ai lui strabateau infinitul fara sa cada in obscur, limpezi si atragatori precum sangele de gentiana.Era mult mai usor sa se minta fara amestecul marsav al luminii.Defect sentimental,ce sa-i faci...Un om,un simplu om...

Sleeping with ghosts

Sevraj...si nu prea!Incepe sa ma dezguste,insa vreau sa-i mentin gustul de iarna polara in gura cat mai mult timp cu putinta.Imi tachineaza corpul prin ace fragile si grase,dar niciodata nu cere tribut vreun strop de sange inca fierbinte.De ce?Intrebarea cu iz de etern,se pare.Nu am de gand sa ma pierd in labirintul ei amortit,desi ma trage de gene,ma gadila cu fire de electricitate pe spate,imi sigileaza buzele in pelicule uscate,dureroase.O sa dorm mai des cu fantomele acum,sa-mi tradeze ele ingredientul secret al supravietuirii in iarna...
"Mitologia greaca ne invata ca la inceput oamenii aveau patru brate, patru picioare si un singur cap cu doua fete. Si pentru ca Zeus se temea de puterea lor, i-a despartit în jumatati, condamnandu-i sa-si petreaca intreaga viata cautandu-si jumatatea care sa-i completeze."Oh,God...Asa sa fie?Posibil.Si... unde e?O sa ne gasim?O sa ne gasim pe lumea asta?O sa ne gasim pe lumea cealalta?O sa ne recunoastem?Atatea variabile si atatea posibilitati.E "frumos" si reconfortant sa te gandesti ca undeva exista CINEVA a carui palma sa se muleze perfect in a ta,ce poate vorbi cu tine prin tacere,ce te poate descrie si in obscuritate.Chiar nu vreau acest concept sa fie o minciuna constient impusa,o distragere mentala,un paravan al fatalitatii.Dar nimic nu o sa fie facil in drumul completarii-pietrele au colturi ce doar o mare de pasi ii pot slefui-pasii sunt umani,se ranesc...Nu pare greu sa spui "Te iubesc!",dar esti sigur ca si trupul tau e in tandem cu iluzia?Si aici nu e vorba de dorinta pura,ci de concordanta aburului nalucitor cu siguranta insasi sacrificarii pentru celalalt.In ideea sfarsitului,trebuie sa nu simti ca totul a fost un episod prost care nu-l mai poti sterge din caseta vietii.Iti cer cumpatare atunci cand stii ca totul da impreasia aerului condensat in vis-stiu,stiu,sunt cea mai realista visatoare...N-am timp de pierdut,trebuie sa-mi caut soseta albastra!But where do I start?!
Floarea e frumoasa.Si e frumoasa pentru ca pur si simplu e floare.Insa,cand o separi de sursa vietii,ea devine o bomba cu ceas.Are capacitatea de a croi un zambet,un raset,dar si de a nutri o lacrima a amaraciunii.Constituie un medicament vizual temporar,ce se transforma,inevitabil,in otrava putreda.Ajunsa,in cazul cel mai fericit,printre coastele pamantului ce a creat-o,singura optiune ramane a se supune si a se amesteca in tacere.O intrebare se inalta:a trait floarea?Sau a murit de la inceput pentru un capriciu pueril?Cate cimitire sunt glorificate in florarii...

Coke from the sky&red from the heart

Sigiliul ei cel mai adanc si cel mai racoros:mantie groasa de puf dens,inghetat,ametitor, peste un ocean de muritori agitati in van.Plecand din cer,frimiturile se rostogoleau haotic si cadeau fara sa stie daca cineva acolo jos le va prinde si le va salva.Ochii din cafea macinata in trecut abia mai tineau legatura cu palpabilul,caci tumultul isi intensifica ritmul dezordonat cu fiecare pas mai aproape de abisul alb.Te inecau odraslele ce emanau prin porii in unghiuri taioase euforie,putere,extaz.Eram ingropati intr-o ninsoare de cocaina...
Eu nu sunt doar eu.Serios!Eu sunt,pot sa fiu si o sa fie oricine vreau!Devin personaj de film,de teatru,de roman,etc. pentru ca vreau si vreau si vreau!Chiar daca volumul nu este niciodata maximizat,jupuirea de propria piele si imbracarea fictiva a alteia noi reprezinta o eliberare.Terapia aceasta iti ascute simturile sentimentale,te face sa-ti maresti instinctiv orizontul mental si te obliga sa traiesti cu ochii larg deschisi,chiar si atunci cand tu nu vrei decat sa-i tii cat mai inchisi cu putinta.E,concomitent,o povara sa traiesti poate sute de vieti din perspective uneori diametral opuse,insa roadele sunt mai dulci decat orice fruct interzis.Se mai otraveste putin radacina preconceptiilor,condamnarii,criticii nefondate,judecatii.Numai viata cate roluri ne obliga sa jucam!Suntem actori,fie ca vrem,fie ca nu!Cliseu sau nu,suntem,in esenta,fotografii copuse din mai multe planuri ce se suprapun inevitabil candva si se influenteaza fatalmente.Detasarea se face prin agatarea de imaterial,totodata constientizand ambientul neincetat,ca si cum ai incerca sa canti si sa bei apa in acelasi timp.Not easy?You'll get the hang of it,one day,these days...
"You are beautiful. You're the most beautiful girl in the world. You are my dream. "(Harry Goldfard,"Requiem for a dream"). ... .Cred ca sunt primele cuvinte pe care mi le doream arzator spuse din totdeauna si nici nu stiam ca mi le doresc!Asta pana ieri...Dar ele au potentialul de a se transforma in venin daca le lipseste adevaratul ingredient:sinceritatea trupului,sinceritatea cuvantului,sinceritatea inimii.O cheie potrivita pentru un sertat darapanat al sufletului meu...What are the odds?

Set sail for life!

Iar,iar,si iarasi iar...O sa invete timpul sa ma respecte si pe mine?Nu-i cer nemurirea,ba chiar o reneg,dar nu pot exista pasnic stiind ca-mi sufla mereu in ceafa,ca ma imbatraneste cu fiecare secunda,ca ma priveaza de mine insumi.Ma ingrozesc ceasurile,ma hipnotizeaza rutina,ma macina inevitabilul.Nu sunt un suflet neinteles,sunt doar un calator neobosit pe o mare interioara orice in afara de pasnica.Ignor frica,n-am pretentii de eroina,injur nisipul scurs.Rezolv ceva?Nu stiu,vom vedea-inca nu mi s-a spart clepsidra...

Curriculum Vitae(varianta personala a unei minti incolacite pana la refuz)

Informatii personale:
Nume: Adriana
Adresa: strada Sperantei,nr.22,Terra,Calea Lactee
Telefon: am
Fax: n-am
E-mail: subinteles
Nationalitate: extraterestra
Data nasterii: in pruncia unui ianuarie indepartat
Sex: asta se numeste indiscretie!

Locul de munca vizat:visator profesionist

Experienta personala:
Perioada:trecut personal-prezent colectiv
Functia sau postul ocupat:supravietuitor si cercetator
Principalele activitati si responsabilitati:respirat,mancat,invatat,iubit
Numele si adresa angajatorului:The Lord,strada.Raiului,nr.1
Tipul activitatii si sectorul:solicitanta/uman

Educatie si formare:
Perioada:prima amintire-prezent
Calificare:copil in tranzitie
Competente dobandite:nu suficiente
Numele si tipul institutiei de invatamant:"Tot-ceea-ce-ma-inconjoara-si-mai-mult-de-atat"/realitate
Nivelul de clasificare:un centimetru peste mediu

Aptitudini si competente personale:
Limba materna:hibrid de romana
Limbi straine:toate imi par straine, sincer!
pisiceasca-nivel mediu spre avansat
prosteasca-nivel (foarte) avansat
filosofie-in curs (flamand)de dezvoltare
Competente si abilitati sociale:(uneori)enervant de avansate
Competente si aptitudini organizatorice:nicio tangenta/vointa majora
Competente si aptitudini tehnice:da
Competente si cunostinte de utilizare a calculatorului:domeniu ce-mi depaseste inteligenta
Competente si aptitudini artistice:Da,da,DA!!!
Permis de conducere:nu inca(si ,spre binele omenirii,sa speram ca in viitorul indepartat obtinut)

Noi nu plutim in deriva,ci doar nu stim in ce directie sa o luam.Cand vrei prea mult,trebuie sa muncesti si pentru greselile celorlalti.Cafea cu senzatie de fan uscat?Bizar...Oglinda sparta,cioburi pictate cu sange fierbinte,ghinion infloritor-neah...Teama n-a ucis niciodata pe nimeni-asta nu inseamna ca nu o va face.Vrea sa ma lupt,vreau sa cersesc,voiai mai mult,dar eu nu fug de tine!Miroase a ceva...a...stagnare...Hibiscus azuriu la orizont!

Horoscop in iarna

Beculete,luminite,fire,lemn,brad,globulete,beteala,vin fiert,baltoace,zapada,fast,sarbatoare,fericire,magazine,turta dulce,prieteni,familie,voci,tacere,colinde,gheata,oameni,patinoar,banci,ruine,vechi,nou,negru,

albastru,galben,dorinte,sperante,minciuni,adevar,rasete,lacrimi,amagiri,realitate,ceilalti,eu...
Sentimente mixte.
Nu-mi place sa citesc horoscopul decat dupa ce a trecut ziua respectiva.Adica incerc,pe cat posibil fara amestecul sugestiei personale,sa vad daca au macar o tangenta previziunile cu evenimentele consumate.Sincer,putin imi pasa cu cine se aliniaza Jupiter sau daca Mercur e in retrograd,daca e sa se intample ceva tot o sa se intample.Singurele similitudini pe care eventual le descopar imi par mai mult generalitati si vorbe aruncate in vant cu spectru foarte larg.Ar trebuie sa existe undeva o pancarta inscriptionata cu "Horoscop=Panaceu''-pentru ca asta a cam devenit:scuza ideala,universala,minciuna cea mai dulce,esecul mascat in speranta,medicament mintal eficient 99,99%.Hai sa nu ne mai agatam de supozitii si sa incercam sa ne incredem mai mult in noi,in ceea ce suntem capabili sa facem,in barierele fragile ce se sparg sub presiunea vointei sincere.Daca cineva,printr-o gluma sadica,ar scrie la sectiunea respectiva "Maine vei muri.",toti cei nascuti sub semnul zodiacal individualizat vor cauta oare calea celor drepti,poate doar pentru ca au crezut excesiv in puterea cuvantuli?Doamne fereste si sper ca nu!Mie imi pot vinde orice,chiar si gogosi.In maini am capacitatea sa nasc o schimbare de orice fel,si,astfel,imposibilul devine un simbol casant.Neti,iarta-ma din suflet,dar schimb canalul cand te vad :">...
Ma arde amintirea,imi strapunge carnea,ma face sa reneg caldura cafelei candva ravnite.Pentru voi pare ca ma pierd,pentru mine totul se dezvaluie ca o descoperire-ce sa fac,perdeaua voastra e imbacsita,a mea luceste orbitor!N-am nevoie de bogatii,ci doar de un trup functional,o minte agera si o inima incapatoare.Pot sa numar pana la cat vreau eu,doar sa stiu ca cineva ma tine de mana sa nu pierd sirul.Frigul ma va conserva pe deplin,si oja se va elibera zgomotos.Un gandac albastru,doi gandaci albastri,trei gandaci albastri...