Cantec de mintit speranta

Acum nici iarba zdrobita nu mai e la fel...
E mai verde,e mai cruda,parca turnata din smarald
Ce se ciobeste,se lipeste,se naste din penel.
Printesa egipteana se distruge band din hazard...

Pe paturi portocalii si ape murdare de cantec
Mi se lipesc buzele de fibrele dure ale panicii;
Nu mai vreau sa gasesc sarut calmat in planset,
Nici amic sa-mi fie "Isteria",asa numind-o sadicii!

Adevarul e...Adevarul e ca ma impiedic din senin
Atunci cand vad o tigara rosie licarind in intuneric!
Stiu ca mana ce o tine a furat putin din adrogin,
Dar ca-n plamani violenta racneste puternic.

Si mai stiu ca pe frunte tatuat sta "Imposibil"
Ca raspuns al intrebarii mele vesnic fluctuante.
Raul albastru avand izvor in ochi-mi e pasibil
De solitar etern petrecut in stari pur aberante...


Am sa-mi scriu visele pe un balon galben si am sa le eliberez,dandu-le drumul spre cer.As manca un vapor ticsit cu bombonele mentolate.Mami,eu cand o sa fiu fericita?