Pe peretii casei se simtea prelingandu-se o apa muribunda.Stropii nervosi loveau plini de patos tabloul transparent al geamului,agatandu-se disperati de ultimele zgarieturi ale coerentei intalnite.Impactul destrama moleculele,sfasiind materia si descompunand-o in tipete minuscule ce tulburau existenta fada a apusului.Era durere si extaz,frustrare si claustrofobie,miracol si apocalipsa incipienta.Era normal.Incet,incet,hidrogenul isi fura consoarta de acelasi nume si,apucandu-i animalic talia gazoasa,o arunca intr-un univers ludic.Oxigenul se trezea singur si gol,fortat sa-si prelungeasca eternitatea solitara in cercul ce-l definea conventional.Singuratatea e si mai sadica atunci cand esti inconjurat de vibratie,dinamica,bucurie.Perfida ordine logica a lumii!Auzeam cum se izbesc papilele lor gustative.Pur si simplu le auzeam...Puteau sa fie la mii si mii de kilometri departare,tot mi se coseau pe timpan modelele spiralate ale mugurilor ce-si lipeau saliva imbibata in tutun cu miscari incetinite de du-te-vino.Imi simteam inima stafidindu-se cu fiecare secunda indurata din tortura desi,ironic,nu murisem inca.Traiam.De ce?Sa-mi savurez si sa-mi pretuiesc prostia.De foarte putine ori omul se opreste 2 secunde in viata sa decent de lunga sa se gandesca:''Gresesc!Trebuie sa opresc asta?NU!Eu nu vreau sa traiesc precum o eprubeta sterila dintr-un laborator obscur,eu vreau sa fiu murdarit,stricat,lovit,ciobit,lipit si daramat din nou!Vreau sa fiu...imperfect."In momentul cand face asta,dobandeste infinitul.Chiar daca inca aude cum se izbesc papilele lor gustative...
Euforie albastra.Asta provoci tu!Simpla ta respiratie dintr-o incapere reuseste sa-si croiasca drum printre norii de fum de tigara si sa-mi imbratisese plamanii pe dinauntru,marcandu-i cu fierul inrosit al unei pofte neinplinite.Vezi ce faci?!Esti ca un microb ce,alegandu-si victima,s-a instalat pe termen nelimitat in fiinta ei,hranindu-se din ganduri,sperante,iubire si disperare.De aceea esti obsesia mea.Pentru ca tu m-ai ales pe mine,nu eu pe tine.Stiu ca nu ti-ai dat seama,dar o s-o faci poate intr-o zi.Si atunci...nu stiu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu