stramb,stramt,stang este coltul unde imi petrec
tineretea agonisita.
ma inec intr-o lume din galben si portocaliu
fosforescent,
cu tamplele intortocheate si cu gandul sterp
aievea.
astept revelatia intarziata,minunea cu chip de barbat,
ceva sa ma scoata din mine,din intunericul
cu identitate.
mi s-au frant degetele sub povara albului
cu cicatrici albastre,
mi s-au sufocat sperantele in vidul locului
nestramutat.
imi place tortura,cum sapa silentios in carne,
insa nu pot sa admit asta in fata publicului
pagan,
nu pot sa ma confesez nici macar mie...
mi-a fugit lumina in burta negrului
si vreau,nu vreau sa vina inapoi:
ce rost are revelatia daca visul ramane tot
un cosmar fara glas?
stramb,stramt,stang este coltul unde imi petrec
viata inchipuita.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu