Merry Christmas!

 

 

Speechless

 

Cum sa razi cand iti vine sa plangi?

Cum sa minti cand vrei sa scuipi adevarul,chiar daca e urat si ranchiunos?

Cum sa spui "da" cand totul in jurul tau tipa din toti rarunchii "nu!"?

Cum sa iubesti cand ei te invata sa urasti?

Cum sa numesti "prieten" un strain?

Cum sa traiesti in bratele reci ale unei minciuni?

Cum sa-ti calci pe inima pana ce ajunge o amintire indepartata a unui sentiment?

Cum sa iesi din coconul tau cand afara e al Treilea Razboi Mondial?

Cum sa te bucuri cand nutresti cea mai chinuitoare suferinta a propriei torturi?

Cum sa continui cand vrei sa te opresti?

Cum sa vorbesti cand totul te amuteste?

CUM?!

The world is mine...

 

...but what do you do

when you don't know what to do

next?

I just count the hours...

 

Nu esti ca mine.

Nu sunt ca tine.

Si,

totusi,

suntem la fel.

Compusi din aceeasi materie ticaitoare,

scobita de puteri in fata lui,

a timpului ce trece si drege fara sa cunoasca

inceput,

sfarsit,

capatai.

Ne e teama de propria umbra

ce se schimba de la an la an

fara aviz,

sau ne luam cu mainile de cap 

cand auzim

tic-tac, 

tic-tac,

in noapte,tarziu...

Vedem prin geamul stramb al camerei

aceleasi stele-

pulbere de zahar aruncata

pe Calea Lactee

pentru a fi admirata

de priviri stinghere,

priviri

ce tresalta simtind instinctiv 

cum nisipul se scurge...

Preparam fantezii,

inghitim iluzii,

nastem planuri complicate

de cucerire a lumii

din aripa calda a

propriului pat,

la capatul caruia troneaza

si linia de start,si sfarsitul-

si bateriile nu-i tac!

Esti ca mine.

Sunt ca tine.

Si,

totusi,

nu suntem la fel.

Playground

 

Nu se schimba niciodata!Nu conteaza varsta,viata tot ca un loc de joaca e!Of,Doamne...

Mereu o sa existe copilul popular,cu jucarii multe si frumoase,in jurul caruia orbiteaza ca niste mici sateliti ce abia invata sa vorbeasca altii ca el,doar ca...nu la fel.

Mereu o sa existe pustiul care pica din picioare la doi pasi facuti pentru ca e prea nesigur,prea constient de ochii celorlalti,prea singur noaptea,dormind pe o perna uda si visand fantome sub pat.

Mereu o sa existe "grupul micilor barfitoare",fetitele cu tiare sclipitoare si baghete magice care "fac si desfac" totul pe planul social al papusilor,ursuletilor,colegilor sau prietenilor.

Mereu o sa existe baiatul care te loveste din nimic(sau tocmai pentru ca te place) sau fata care plange in colt dupa tine(pentru ca nu-ti pasa,esti "orb",nu te intereseaza).

Mereu o sa existe grupuri,grupulete,"bisericute".

Mereu o sa fie o minge sparta,un sotron de creta sters pe alee,un parinte suparat sau o educatoare prea nervoasa.

Mereu o sa fie "basme" si "povesti adevarate".

Mereu o sa fie "Bine" si "Rau".

Indiferent de anii care trec pe langa sufletul nostru si prin noi.

Mereu...

Sleeping with roaches

 

It's about those girls 

who would do anything

for fame,and love,and fortune-

steal,lie and cheat,

strip naked and beg on their knees,

crawl,bow and cry

just to have their silly little dreams

come alive...

It's about those boys

who would do anything

to show their power-control,posses,

kick and hit to display manliness,

raw strenght,brutality at its finest,

just to hide the weakness of their soul

and the pain lingering in their kiss

after she leaves...

It's about those people

who would do anything

to feel alive for just one second in time-

fuck,scream,dance,hate and drink,

mess with their bodies

in the sickest ways,

just for one ounce

of sweet lies

on fragile trays...

It's about you.And me.And us.

It's about the crowd

of life itself

in which we entrust

our all.

Foolish...

Dear diary,

 

...am renuntat de ceva vreme la tine.Regret,si nu prea.Erai legatura mea permanenta cu trecutul,in lipsa unei memorii care sa stie a tine in lese puternice amintiri,sentimente si ganduri haotice,gata sa fuga dupa primul lucru stralucitor intalnit.Adica lumina atragatoare a gaurii negre ce-o numesc "uitare".Unele lucruri e bine sa ramana ingropate in ea,altele trebuie sa ne straduim sa le scoatem din bratele fortei neiertatoare-ba ne iese,ba nu ne iese...

Am scris.Am scris foarte mult.Despre verzi si uscate,maruntisuri amuzante,despre ce-a fost,ce este si ce (poate) va fi,baieti si fete,bune si rele,nopti si zile,nenorociri si miracole,toate,toate,toate...asa cum le vad eu.Am fost prisma prin care se filtreaza in culori viata,unghiul din care priveste personajul meu "marea poveste",oglinda uneori diforma a reflexiei lumii.Mi se pare normal.Cum altfel sa vad lumea decat prin ochii mei?Suna vag egoist si egocentrist,dar hei!,o viata am,nu 1000.Si-am scris de atatea lucruri ca-mi par acum ale altui suflet,ca recitesc o istorie fragmentata si stufoasa a unei "Jane Doe",ca m-am detasat vizibil asternand pe hartie,cu pix albastru inchis,de miezul mental de care incercam sa ma apropii.Paradox oarecum previzibil.

Inca le am sub pat,jurnalele,felicitarile,hartiutele si toate cele.Trecutul meu prizonier in spatele gratiilor unor hartii...Si,contrazicandu-ma cu niste versuri,oamenii,ca si anotimpurile,se schimba.Eu m-am schimbat.Ma schimb mereu!Pana acum spuneam ca e ceva rau,dar azi...nu prea mai sunt de acord cu mine.

Pana la urma,conteaza?Conteaza ceva vreodata?I hope not...

Sins,sins,sins...

There are seven deadly sins:

~Gluttony~

~Lust~

~Greed~

~Despair~

~Wrath~

~Vainglory~

~Pride~

 

Do you sin?How?With your eyes?Your neck?Your shoulder or your head?

Or do you sin with your chest,your arms,with your thighs

on a filthy bed?

Do you sin with your thoughts,your lips,your eyes or your heart?

What's your weapon of choice?

Mine?All of the above.

Add some hatred and some revenge

and the recipe is a success!

Wish I had more power,more strenght

to fight the Devil and his flaming breath...

Sins,sins,sins...

There is a fire inside of this heart...

Pot sa explodez?Sa ma imprastii in cele patru zari si sa-mi gasesc un rost prin imaterial?Sa nu-mi mai pese de nimic?Sa nu mai pun la inima cand prietenii sau strainii rad pe "fata" de mine,cand arunca vorbe dureroase in vantul iernii,cand cei pe care-i iubesc mai mult decat viata insasi umbresc acest sentiment prin nepasare,inconstienta,absurditate?Pot sa nu mai plang din toate nimicurile Pamantului?Pot sa traiesc in Universul meu perfect,unde nimic nu ma atinge si unde nimic nu ma raneste,nimic in afara propriei conceptii autodistructive?Sa nu-mi mai pese de iubirea asta "patata" ce ma invaluie si ma ademeneste doar ca sa ma dezamageasca?Pot sa uit de mine?Sa mor,dar sa traiesc?Sa traiesc,dar sa mor?In fiecare zi?
Pot sa ma duc la dracu'?Pot,pot,pot!?

Do you really love me,dear?

Have you ever stared into a neon light

for so long that your eyes hurt,

went dry and screamed

for help?

Until your bones cracked and crumbled

under the weight of the beaming

artificial sun

that perforated every cell with its

impetuous soul?

Have you ever been

so fixated on that orbiting phantom

of a movement

which made your lips numb with stillness

and your hair grey with age?

I did...

and I don't ever want to feel it again.

The void.

The horror in bleached blue.

The emptiness of a fulfilling,imperative truth.

My voice then sank into my shoes

to never raise again

before a full moon.

I lost my will to shine bright-

and all because a damn

neon light...

Zapadaaa!

  

A venit!A venit! A venit! A venit zapada pentru mine,pentru sufletul meu ce se perpelea in focurile unei torturi mentale de sezon,pentru ca egoul meu nemasurat sa se stinga in puritatea si frigul din ea.Daca astazi as fi avut imbratisarea cat bolta cereasca,as fi cuprins fiecare balerina alba ratacita din vazduh si i-as fi soptit un aburit:"Multumesc!".Am ras cu toata inima cuprinsa de un cantec surd,asa cum n-am mai facut-o din copilarie,incropind bulgari dintr-o mana-doua de "material".Am zambit simtind atingerea,mirosul,ba bine si gustul acestui covor natural ce se asterne ca un puzzle autonom peste tot si toate,peste noi toti,croind calea luminoasa catre noapte.M-am bucurat ca traiesc acest moment in timp...Eu!M-am bucurat!Ca traiesc!

Am intrat deja in starea aceea in care nu prea mai conteaza nimic decat spiritul in care te afunda inconstient clipa,caldura ce-ti sterge ca o pensula vindecatoare roseata mainilor "bocna" si izul copt,rumen,delicios de sarbatoare,cu toate ca asteptarea e mult mai ispititoare decat evenimentul in sine.

Vreau sa ma bucur de iarna asta ca niciodata pana acum.Sa facem totul ca la carte!Ca in cartea cu povesti nemuritoare...

Mi-e frig...

 

A venit frigul,cat de trista pare

imaginea ta pe geamul de la 

intrare!

Ti-au furat papadiile de gheata vorbele,

ti-au albastrit imaginea,

e mult mai searbada acum 

conversatia!

Aburii sangelui de strugure,

in loc sa desfaca nodul

gros al limbii tale,

il intarata si mai tare:

ti-s buzele lacasuri sfinte,

neapatrunse de fii ai mintii

dezlantuiti!

Sunt dezolata.Vorbesc unui perete ambulant,

cu puls si ochi caprui ce scanteia

doar prin intermediul unui foc viu

ce se reflecta in ei;

te ador,mi-s martori si sfintii,si demonii,

dar propria imbratisare 

nu-i o viabila consolare!

Mi-e frig...

Dorm in fiecare noapte

langa un om de zapada mobil...