vineri, 4 decembrie 2009

N-am chef azi...Poate doar de o cafea!Cu gust de copilarie!



N-am chef azi,n-am chef de nimic....Stiu,stiu,e scoasa dintr-un cantec,dar e prea buna sa nu o folosesc pentru starea mea de entitate amortita in staticul unui inceput de decembrie ciudat.Melancolia se intretaie cu scarbosul haos pre-"sarbatoresc",iar sufletul se pituleste undeva intre coastele erodate.Vreau sa ma debarasez de simturi si sa ma mulez dupa un colt de stanca sarutata de mare.Nu cred ca mi-am mai schimbat alarma de la telefon de peste un an-acelasi mesager al mortii somnului,cu ritmuri chinuitoare,racaind in netedul timpanelor cu precizia unui ceas elvetian.Somnul trupesc adica,deoarece spiritul nu-si permite sa taca...
Saptamana asta am avut ceva cu numerele.Partial pentru ca am vazut un fragment din "2012"(stiu,n-are legatura,dar oricum freaky stuff:-S),partial pentru ca ne-am tot jucat leapsa(eu cu altii,eu cu mine,eu cu prietenii mei imaginari,eu cu celelalte personalitati ale mele).Si m-am decis astazi sa inchei ciclul cu un segment dedicat perioadei mele existentiale celei mai de pret:copilaria....
17 lucruri pentru care eu am fost cu adevarat un copil:
1.Am mancat multi ursuleti din jeleu colorat,dar am ascuns si mai multi in sifonier(mi-era mila de ei,consideram ca au un suflet propriu si ca nu merita o astfel de soarta)
2.Am visat mai mereu.
3.Am dansat si am cantat in picioare in mijlocul patului,prefacandu-ma ca sunt o celebritate, ca am talent veridic,si ca sunt casatorita cu Ricky Martin(=)))aveam 6 ani,nu ma judecati:">)
4.M-am jucat cu animalute la fel de mici ca mine,cu ochi precum lacrimile dense ale cerului instelat de vara.
5.M-am uitat la desene animate incontinuu;ajunsesem sa le stiu pe de rost,replica la replica,dar tot ma uitam.
6.Puteam sa fiu pur si simplu eu,si nimeni nu ma judeca pentru asta.
7.Am cazut de nenumarate ori cu bicicleta,rolele,etc. si,de fiecare data,plangeam putin,o rugam pe mamaia sa-mi dea pe genunchi cu putina crema,sa puna o frunza(da,frunza!),si eram ca noua.Asta ca apoi sa o iau de la capat.
8.Am ignorat lumea reala,construindu-mi un univers propriu, mult mai veridic substantial.
9.Am crezut cu toata fiinta in Mos Nicolae si Mos Craciun.
10.Am plans cu tot corpul si sufletul,si toate lacrimile au fost pure deoarece au venit dint-o inima ingenua.
11.Am crezut ca toate jucariile mele de plus sunt vii,ca noaptea nu se mai prefac si se comporta precum oamenii.
12.Am mancat dulciuri fara sa-mi pese cate calorii au,la orice ora din zi sau noapte.
13.M-am bucurat de fiecare clipa individual,fara sa iau in considerare povara celeia ce va sa vina.
14.N-am baut cafea.
15.Am fost o mana de par cret de abanos,un zambet vivid,ochi curiosi,am iubit si am urat sincer.
16.Am tratat prietenia cu cele mai brute sentimente,si nu stiu cat de drept sau folositor a fost asta sau nu.
17.Am adorat acel timp fara ceas,fara griji,fara intrigile exteriorului.

Nu-mi mai simt talpile,ploua doar pentru mine,mi se dezintegreaza plamanii,am spart ceasca de cafea,imi strapung gratii ochii.Nu pot amputa membrul invizibil-nu poti sa-ti amputezi inima si sa ai pretentia ca mai poti trai spiritual."Posesie asupra unei iluzii comune"="Sindromul Adriana".Vreau sa fiu EU,nu eu.Nu mai am energie sa hranesc vidul.A,nu,totul e ok!In aparenta doar...
P.S.Pasez o leapsa mai veche catre Bettu(Alunica Assasina's Blog). :D

joi, 3 decembrie 2009

22

Acest rezumat nu este disponibil. Dați clic aici pentru a vedea postarea.

miercuri, 2 decembrie 2009

99


(De ieri sera ma chinui sa nu uit cum vreau-cu ardoare!-sa incep postul de astazi.Deci...)
La naiba!Mi-e asa de dor!Mi-e dor de zilele inuman de calde in care boceam(literalmente) ca proasta pe 3 melodii de la 30 seconds to Mars repetate la infinit.Ma simteam de parca toata apa din lume m-ar fi spalat si purificat prin lacrimile acelea,iar singura mea grija era sa nu-mi fie descoperiti ochii mari,limpezi,inconjurati de aura rosiatica.Asa de absorbita eram de intregul "ritual",incat nici macar nu mai observam cat de bun putea sa fie tipul din videoclipuri(=P~).Si ca un bonus sadic,versurile CHIAR aveau o semnificatie,transmiteau ceva, reprezentau enorm pentru mine."It's a beautiful lie...."
Muuuultumesc,Madaaaaa(The colour of my soul)!!!Desi nu cred ca 99 e destul pentru intreaga nebunie din capul meu,let's give it a try...
1.Ma intitulez si recomand Adriana.Accept ca derivate:Anda,Adri,Adrrr,Angelica,"Martinica"(pentru ultimele 2,"prietenii stiu de ce...)
2.Inca mi-e teribil de frica de intuneric.
3.Imi place sa mananc inghetata de fructe de padure cu lama cutitului meu preferat din bucatarie.
4.Nu-mi place deloc iarna si o consider echivalentul natural al sanatoriului.
5.Mi-am petrecut o zi din viata facand cercei.
6.Animalul meu preferat este pisica.
7.Am prea multa imaginatie(asta nu e mereu bine...)
8.Vreau sa studiez opera lui Kant.
9.Cred cu tarie in Dumnezeu.
10.Imi pun intrebari existentiale si cand ma spal pe dinti,mananc sau dorm(am cazut odata pe niste scari,de acolo mi se trage!)
11.Cafeaua si muzica sunt drogurile de care nu vreau sa ma las niciodata(cu accent pe NICIODATA).
12.Iubesc absolut tot ce merita iubit.
13.Plansul este calmantul de care,uneori,abuzez.
14."N-am timp nici sa mor!"-overused phrase.
15.Urasc ura.
16.Imi transpira urechea dreapta cand vorbesc mai mult de 2 minute la telefon.
17.Am 3 mari scopuri in viata:sa schimb lumea(in bine),sa scriu un roman,sa fac macar o persoana pe zi sa zambeasca.
18.Dupa ce ma spal pe cap,arat ca un pudel(cret).
19.Nu pot sa traiesc fara zahar si aer.In special zahar.
20.Am un inceput de paranoia.
21.In urechea stanga am 4 pierce-uri pe care nu cred ca le voi regreta vreodata.
22.Ador ochii albastri.
23.Ma mandresc cu toate cicatricile mele.
24.O sa am o cadere nervoasa daca nu-mi fac tricouri cu mesajele"Fabricata in '93" si "I have no boobs!Stop staring at my non-existing boobs!".
25.Imi place sa mananc pufuleti.
26.Ma pasioneaza artizanatul.
27.Am un frate mai mic decat mine cu 7 ani(a fost "cadoul" primit de 1 septembrie,in prima zi de scoala a vietii mele).
28.Vreau(cat mai curand,daca se poate) un tatuaj pe umarul drept cu o floare galbena de hibiscus.
29.Tata imi spune ca sunt cartita lui.(:">)
30.Imi place sa citesc,desi am nevoie de cineva sa ma impinga de la spate ca sa ma apuc.
31.Ma dezgusta banii,mai ales pentru ca stiu importanta lor supraevaluata in viata cotidiana (si nu numai).
32.Nu-mi place sa-mi destainui sentimentele altora-atunci ma simt foarte vulnerabila.
33.Descopar ceva nou in persoana mea zilnic,si asta nu ma deranjeaza deloc.
34.Invat sa crosetez.
35.Ma deprima ingrozitor toamna,mai ales in zilele inca "vesele".
36.Cant sub dus.
37.Pentru mine,sangele are gust de sare amestecata cu rugina.(not bad at all,not bat at all...)
38.Iubesc vara.
39.Mi-as dori sa nu am deloc regrete.
40.Ador piersicile zemoase si dulci.
41.Vreau sa dansez intr-o ploaie calda de iulie.
42.Am din cand in cand atacuri de panica(cel putin,varianta mea a atacului de panica).
43.Mi-am depasit cu succes frica de moarte.
44.Nutresc o frumoasa prietenie de 9 ani(Bubu>:D<).
45.Cugetarile in latina sunt superbe-latina,NU!
46.In ultima vreme,folosesc prea des cuvantul "retardat(a)";in special,cu privire la propria-mi persoana.
47.Nu vreau sa-mi pierd niciodata amintirile,indiferent de natura lor.
48.Imi vine cateodata sa-mi dau pumni in cap.
49.Imi place sa privesc flacara produsa de bricheta mea cu model de marijuana(si NU,NU fumez!).
50.Nu cred ca as putea trai cu gandul ca,undeva in lume,am o sora geamana sau,mai rau,o clona.
51.Intreb pe oricine apuc:"Te-ai gandit vreodata cum o sa mori?".Personal,eu nu m-am gandit.
52.Somnul a devenit un lux in ultima vreme pentru mine.
53.As arde intr-un foc gigantic fiecare melodie de dragoste de pe pamantul asta.
54.Vreau sa fac eu mereu totul(control freak).
55.Pot sa-mi dau ochii peste cap(si sa-i sperii pe toti facand asta).
56.Sunt nascuta in zodia Varsator si asta e foarte fain.
57.Imi plac enorm copacii.
58.Nu pot sa dorm cu jucarii de plus in pat.
59.As manca numai vata-de-zahar.
60.Vreau sa invat "Tatal nostru" in latina.
61.Refuz sa ma dau cu oja rosie.
62.N-am urcat niciodata,in cei aproape 17 ani de viata in orasul asta,in Turnul Chindiei(stiu,stiu,rusine maxima![-( ).
63.Sunt o dezordonata.
64.Imi place sa mananc cartofi cruzi.(prea multi"c",acum realizez)
65.Am oroare de paienjeni. :-s
66.Urasc Craciunul(nu semnificatia religioasa,ci monstrul in care noi l-am transformat).
67.Sunt nebuna.
68.Fac o delicioasa placinta cu mere,degete si dragoste(nr.2 este ingredientul meu dureros de secret).
69.Deocamdata,nu prea cred in casatorie...
70.Am scris aproximativ 1-2 ani numai despre cavouri,inmormantari(pe toate tipurile posibile de vreme),lumea de dincolo,cadavre,etc. :D
71.Cand eram mica,am crezut ca va fi distractiv sa-mi "fabric" o masca faciala din pasta de dinti- n-a mai fost asa de distractiv cand a inceput sa usture ca naiba.
72.Am impresia uneori ca mi se comprima plamanii si ca ma sufoc.
73.Cedez prea usor rugamintilor celor din jur.
74.Ma cert mereu cu mama.
75.Culoarea mea preferata,inca din "frageda pruncie",este galben.
76.Sunt dreptace.
77.Ascult rock.\m/
78.Aprind des betisoare parfumate prin camera.
79.Nu ma consider (deloc) frumoasa.
80.Imi place sa fiu independenta.
81.Imi place sa ma exprim prin vestimentatie si accesorii(si d-aia se uita lumea ciudat la mine cand stau la traversare:-L).
82.Imi trosnesc absolut toate oasele din corp.
83.Ma chinui de o eternitate sa-l conving pe tata sa ma invete sa schimb un bec.
84.Pot sa numar pana la 11 in germana.
85.Nu stiu sa inot.
86.Iubesc iepurasii si puisorii de gaina.
87.Nu vreau sa judec oamenii.
88.Vara,parul meu capata irizatii roscate.
89.Imi place sa tip.
90.Nu stiu ce grupa sanguina am.
91.Nu pot sa am nicio emotie ascunsa-ma inrosesc mereu ca un rac... :">
92.Ma frustreaza enorm cuvantul "fan".(pentru cine nu stia,este prescurtarea pentru"fanatic"-asta e deja putin cam cucu...)
93.N-am fost niciodata cu adevarat indragostita.
94.Mi-e uneori asa o leneeee...
95.Am descoperit recent gustul teatrului-si e bun!
96.Nu pot sa fac podul de sus(inca).
97.Imi plac berea,vinul,tequila,etc.
98.Fericirea nu este,cu siguranta,unul din idealurile mele.
99.Am rolul,scopul,menirea mea in lume-de alta asigurare nu am nevoie...

Leapsa merge catreeeee....Adriana(Fluturi,vise si fum). >:D<

Premonitia are toate cartile in avantajul ei:vorbind ieri cu bunica,mi s-a confesat."A,pai eu m-am casatorit cu bunicul tau pentru ca avea ochii albastri...".Am ramas perplex. :| Asta e prea de tot,prea de tot....

marți, 1 decembrie 2009

Nevermind


Sa fiu un mic gandacel,ascuns sub o mica pietricica,sa observ cu ochi mici lumea asta mare-asta mi-as dori sa fiu.Nu pot sa ma mai intorc la stanga-e de bine sau de rau?Ma inspaimanata gustul de ceai verde,caci imi inchipui la infinit redeobandirea otravii.Ascult cantece ce credeam ca vor redeschide rani demult udate de lacrimi ireale.Timpul e un nesimtit.Cafea,cineva?
Sa uiti e o binecuvantare.Daca intr-adevar poti sa uiti insemna ca deja ai ajuns la un nivel spiritual mult superior majoritatii.Eu,una,nu ma pot lauda cu o astfel de realizare.Desi admit pe moment ca totul e trecut in catastiful trecutului,oarecum astfel si al iertarii,nu pot nici in ruptul capului sa dau un simplu si necesar "delete" informatiei.Sunt momente cand o intamplare,un cuvant,un gest ce credeam ingropat demult in malul subconstientului isi redobandeste vitalitatea prin banalul aproape sadic.Nu sunt prea bucuroasa de asta,dar ma caracterizeaza pe deplin zicala:"I can forgive,but I cannot forget"(sadly,I might add...).Incerc totusi sa vad caracteristica precum un atu:voi percepe oamenii asa cum sunt ei in propria-mi realitate,netulburati de filtrul sentimentelor uneori mixte,asa cum mi se dezvaluie ei cu fiecare ocazie,asa cum sunt ei pentru mine.Daca stau sa ma gandesc mai bine,e mai prolific asa...Pastrati-va binecuvantarea,voi cei norocosi,eu ma leg strans de un semn al intrebarii!
Premonitie: eu am sa mor de inima din cauza ochilor albastri!
Exemple(idealuri,mai bine zis 8->):Kurt,Axl,Jared, Jon Bon Jovi,etc.(=P~)
Citez:"De ce nu m-am nascut eu acum 20 de ani,in America?:((" Raspuns?Nu era timpul,sweet child o'mine,nu era timpul inca...

luni, 30 noiembrie 2009

Scarba din toamna taraganata


Imi aduc aminte ca prin vis cum cineva spunea sa nu rupem pagini din carti,deoarece ele nu vor creste la loc.Ei bine,am impresia ca realitatea e rupta dintr-o carte ce sufera acum o tortura de neconceput.Trecuta prin filtrul propriei constiinte,are abilitatea sa depaseasca pana si cea mai dibace imaginatie-aura capatata scoate de sub esarfa cenusiului intregul univers miniatural si il pune in lumina celui mai aspru soare.Asa se naste raiul,prin ochii ce stiu CUM sa priveasca.Ah,cat de frumos e pana si hadul!
Azi nu mai aberez.Ma rog,poate nu asa mult-se pare ca unora nu le face bine prea multa lectura(:-").In orice caz,trebuie sa ma confesez.Cu toata rusinea din lume,admit ca sunt o mica scarba.Este singura denumire pe care o pot atribui unei persoane-asa,ca mine:">-care se simte subit mai bine la vederea altora considerati(in mod marsav) mai prejos decat ea.Categoriile sunt nelimitate:intelectual,vestimentar,muzical,etc.Pasiunea convingerii instantanee devine coplesitoare,un automatism nedorit.Desi ma ucide,nu o pot elimina din sistem,in pofida incercarilor titanice.Insa,odata ce secunda de trufie se topeste,ratiunea isi face loc rapid cu puternicele-i coate si urla din toti rarunchii:oamenii sunt egali,judecata este o forma de subcultura,madria un pacat,superioritatea un mit.Trebuie sa-mi educ trupul si sufletul,caci altfel nu am cum sa ma accept pe mine insumi,in ritmul asta.Nu ma condamnati,ma razboiesc in interior sa nu intorc moneda...
Cararea avea un final.Acoperamantul de cafea,materializat sub forma unor frunze maronii muribunde in frig,tremura infricosat de respiratia vantului nemilos.Plamanii se contractau,gemeau,suierau in imbratisarea dureroasa a aerului tare.Narile usturau,fata isi sigila porii,ochii isi schimbau nuanta precum norii formele.Roua,abia eliberata de lanturile invizibile ale ghetii,se dezmortea in milioane de curcubee individuale.O floare albastra,abandonata de natura in pantecele inca neacoperit al iernii,se incapatana a imbuna marea infinita cu un iz bizar,dulce,netulburat.Ma jur!Ma jur ca acel covor brodat cu picaturi de apa putea sa reinvie mortii!Doar ca mortii mei nu erau atunci,acolo...

duminică, 29 noiembrie 2009

Dream on...


...ca si cum te-ai trezi cu toate membrele innodate,cu trupul inmuiat in acetona si ochii lipiti in zeci de arcuiri extenuate.Un gol imens lasi in urma,o noapte de lesin,o fila rupta din caietul vietii.Si nu e "singura oara",asa e mereu,mereu,mereu.Si cu te alegi?In esenta,cu nimic...
Visele-cu totii le avem,le uram,le iubim,mai ni le si amintim cateodata,dar,indiferent de pozitia pe care o adoptam,ele sunt acolo,in "cutia de control",asteptam doar momentul prielnic sa ne atace.Se traieste sub falsa impresie ca ele exprima dorintele noastre innabusite ,prin epicul ireal concretizandu-se o refulare a infranatului.Da...nu!Exemplu(avertizare:fiind un om anormal,e posibi ca doar visele mele sa fie si ele asemenea,dar imi incerc norocul si ce o fi o fi):se facea(cat imi place cum suna;suna a...promitator!)ca Steven Tyler(Aerosmith) imi vindea lozuri(lozuri din acelea verzi si roz,cu o capsa de metal parca mai mare decat insasi hartia,unde poate-POATE-castigai mai putin decat ai dat pe bilet in primul rand).I-am spus ca n-am bani,s-a oferit sa-mi cumpere el unul,il desfac si ce sa vezi,castigasem un milion de dolari!In mod onest si colegial,normal ca trebuia sa impart suma jumate-jumate cu "binefacatorul" meu.De aici s-a taiat firul- a sunat alarma(ce fericire,ce fericire:-L).Ceea ce vreau sa subliniez e ca,desi nu contest teoriile unor oameni ce si-au dedicat viata intelegerii psihicului uman,totusi "motorul" mai da si...chix.Adica,serios vorbind,chiar imi doream eu arzator ca Steven Tyler sa-mi vanda lozuri,si sa ma mai si aleg cu banii?!/:). Nu prea...Informatia trebuie sa intalneasca niste obstacole ale naibii de indarjite,deoarece se incurca,descurca,apoi reincurca la cel mai inalt nivel.Cu toate acestea,e o realizare sa visez-asta inseamna ca apuc sa si dorm...
Ma cheama.Ma cheama cu o voce ce strabate timpul,spatiul si materia.Ma cheama iarba aproape moarta,lipita cu obrazu-i palid si inghetat de tarana tasata.Ma cheama aerul pur al muntelui,ascuns in unghere pazite de mania umana.Ma cheama panza albastra a cerului,cu cicatrici albe de nori si alunite de pasari razlete.Ma cheama o bucata din mine,lasata in urma din inconstienta.Raspund:vin,vin,vin!

sâmbătă, 28 noiembrie 2009

Gypsy



















Dedicata unui absolut strain,cu ochi rupti din marea pasnica a verii,pe langa care am avut norocul sa trec....

"Cerul se parjolea in nuante de voal lichid:violet intens,mai intens decat cea mai cruda vanataie pe gleznele ei micute si laptoase,galben scos din pulpa unei petale de floarea-soarelui,oranj copt,crusta unei portocale noi.O panza de aer dens,printre care dansa fumul plumburiu al zecilor de tigari,lenevea deasupra capetelor cu palarii tocite sau carlionti amestecati cu banuti mici,luciosi,zornaitori.Muzica li se raspandea prin venele ca un drog universal,posedandu-le trupurile in miscari unduitoare,negandite,dedicate unei fiinte supreme carnii lor.Mirosea a nectar de piersici,a lemne arse,a vin varsat in iarba.
Fusta ei ce semana cu un camp sangerand de maci desena cercuri imaginare in jurul focului,lasand picioarele fragile sa fie taite de priviri straine,pietricele nestatornice.Mana lui gadila corzile unei chitari de ciocolata amaruie,facand aerul inconjurator sa vibreze in freamate dulci.Privirea ei de tarana rascolita reflecta vapaia nesatula si nepotolita a caldurii materializate,pe cand mainile incarcate de bijuterii felurite se rasfatau pe ritmuri insufletite.Privirea lui,doua margele nascute,cusute,brodate din azurul blajin al safirelor,o masura din varful parului intunecat pana la capatul degetelor imbracate in praf usor.Hibiscusul atarnat dupa ureche gemea.Trandafirul de la curea se incapatana sa nu moara.Trupul nu mai era al ei,devenise doar un instrument muritor al melodiilor ce nu aveau sa piara in veci,oricate obstacole ar fi intortocheat poteca ireala.Vesta inflorata capata modelul unor ramificari curgatoare de sudoare fierbinte,conduse imaginar de muschii lui sculpati natural dupa forma lui insusi Zeus.Parul salta in arcuri molatice,cu iz de tinerete,lipindu-se de gat,umerii goi,sanii perfecti.Parul,tuns pana la arcuirea barbiei osoase,se legana dupa ritmurile chitarii,si,uneori,se lipea nazdravan de buzele carnoase,umede,parand mereu gata a sopti un cantec de vara.
De dupa o valvataie mai zeloasa,se putea vedea inca posedarea implanzita a fustei.Dupa o secunda,ea disparu.Ascunse instrumentul dupa un copac secular,cu o urma de nota muzicala inca imprimata pe corzile obosite.Scrutand orizontul,incerca sa regaseasca trasaturile care inflorisera in timpul dansului.Pe fundal auzea ca prin vis clinchete de pahare umplute pana la refuz cu vin acru,rasete sincere,copite batand pamantul,tacamuri lovindu-se furios sau zburand infricosator.Isi ordona simturilor sa recunoasca doar fiinta ei,o fiinta mai speciala decat oricare se perindasera prin sufletul si ratiunea sa pana atunci.Acolo!In rau!Apa,care transformase malul neregulat intr-o pasta rece si alunecoasa,se juca printre unghiille papusii de portelan cu rasuflare vie.Comandat de instinct si numai de instinct,apuca aceasta statuie intoarsa pana atunci cu spatele la el,ii imbratisa soldurile sinuoase,si intra in masa tulbure pana la brau.Ea se incolaci ca un sarpe in jurul lui,si isi umplu palmele cu paru-i.Fum...Il saruta strengar pe frunte,si darui eterului un zambet pretios ca un colier de perle zamislite din puritate.El ii fura un sarut adevarat,de petalele rosului suprem,la fel ca voalul ce zacea spalat in cursul molcom.Ii simtea coastele de zana abia tesute de carne,pe cand bratarile ieftine se conturau pe ale lui.Poate nici macar nu-si stiau reciproc numele,dar asta nu avea importanta.Traiau eternul clipei infinite,scladati nu in apa,ci in pasiune bruta.Boabele de onix le intalnisera pe cele de safir,iar nimic altceva nu mai avea sens in acel amurg de iulie.Satra era la mii de kilometri departare,desi se desparteau doar printr-un palc de ierburi aromatice.Trebuia oare sa aiba ceva logica?Trebuie?Si inca un sarut,si inca un sarut,si inca un sarut....
Cerul adormea in nuante de voal lichid:cenusa unui foc razlet,rozul unor obraji potoliti,cremul prafului trezit la viata.Hibiscusul si trandafirul se inecasera,primind viata vesnica in racoarea unui nou inceput..."

Ce simpla pare lumea cand o vezi ca pe o gluma...Nu am zis ca e si una buna...
P.S.Pe langa tipul cu vioara(habar n-am cine e,dar nu asta conteaza,nu?;) ),nu m-am putu abtine sa nu-l pun pe EL.(:">=P~:X).Cine nu stie cine e EL a trait pana acum intr-o pestera.Punct.

vineri, 27 noiembrie 2009

Daca...


Daca aveam un felinar,nu mai rataceam prin propria viata,inghitita constant de un intuneric orbitor,roasa de remuscari si terifiata de necunoscut.
Daca ursitoarele imi erau aliate,as fi trait in musteala amortitoare a inconstientei si a fericirii,nemacinata de toate intrebarile aparent fara raspuns,care au trimis filosofii in morminte mult prea devreme nascute.
Daca mi-as coase un fermoar rosu la gura,nu as mai putea transpune in vibratii multicolore tot uraganul gandurilor ce ma capstusec pe tot interiroul carnii,si ori as innebuni,ori as deveni un manechin din carpe ieftine.
Daca soarele ar fi in puterea mea,nu l-as lasa sa mai paraseasca plasa cerului din ape limpezi,obligandu-l sa ma tatueze infinit cu raze dulci,galbene,nemuritoare.
Daca prietenia pefecta ar fi existat,momentele in care m-am simtit ranita de cele mai negandite gesturi si cuvinte,mahnita de indiferenta, patata de veninul unei furii irationale si impersonale, nu ar fi existat.
Daca nu as fi invatat sa ma detasez de had,demonic,uman,si nu mi-as fi impus sa iubesc totul pe baza simplul motiv al lipsei de ratiune pentru ura,as fi devenit un reziduu al existentei mele.
Daca nu ar fi existat cafeaua,muzica,dragostea,zaharul si aerul,as fi murit demult.
Daca as avea un banut pentru fiecare clipa in care am plans,...you don't even wanna know!(trust me).
Daca marea m-ar fi primit,as fi fost sirena.
Daca nu m-as fi nascut,nu as fi stiut ce e viata,indiferent de nuantele ei.
Si NU,nu regret absolut nimic din ceea ce sunt,pentru ca asta sunt si asta trebuie sa fiu!Ma definesc prin exterior,sentimente,actiuni,vorbe,priviri,atingeri,lacrimi si constatari.Sa ii ceri unui om sa schimbe un anumit element al "eu"-lui sau,spre a-l face asemanator propriei creaturi,este aproape un pacat.Individualitatea ne separa la un nivel superior-de ce nu putem accepta asta?!?!
Nu mai vreau!In fiecare chip,in fiecare material fluid,in fiecare zambet sters,in fiecare inima de pandantil clar,in fiecare raza de speranta,in fiecare iz de parfum,in fiecare bucatica de asfalt,in fiecare cantec intens,in fiecare cercel pierdut,in fiecare centimetru de spatiu sufocant e ceva din...el.Doamne,ma pierd... :|

joi, 26 noiembrie 2009

Pantofii tai nu mi se potrivesc!


Nici somnul nu-mi mai este aliat!Candva,aveam incheiat un pact solemn,un pact in care el ma mangaia,ma alinta,ma odihnea.Era un camarad de seama,cu miros de musetel uscat,cerceafuri imaculate,ganduri pufoase.Visele se derulau precum filmele americane de calitate indoielnica,patate,manjite cu franturi intunecate de temeri ascunse sau dulci amagiri ce nu vor cunoaste niciodata pamantul realitatii.Acum,cand razboiul s-a declarat fatis intre noi,nu mi-au ramas decat coastele in agonie,carnea framantata in sucituri nedorite,ochii pironiti in tavanul consacrat unor paienjenei fragili,ca bibelourile prafuite din vitrina.Ma doare tot si dor toate...Tradatorule!
Nu de putine ori m-am gasit in pozitia de "mama a tuturor ranitilor".Este o "meserie" pe care trebuie sa o ai in sange,caci altfel ea nu va parea decat un esec superficiat al comunicarii.Ma simt magulita ca unii oameni ma considera o sursa de sprijin(desi ei nu cunosc epava din spatele paravanului atent pictat si ingrijit),insa ma intreb daca nu sunt prea detasata de ceea ce ei imi destainuiesc.Experientele nu se pot multiplica,reproduce,reda in totalitatea efectului lor unic si primar,in niciun caz imaginarea lor aducand vreo tangenta cu faptul concret.Oricat de vasta ti-ar fi gandirea si deschisa mintea,nu vei reusi sa reconstitui concretul unui eveniment,insignifiant sau grandios in acelasi mod in care el a marcat fiinta initiala."Simteam ca-mi fuge pamantul de sub picioare","m-a facut sa rad pana la lacrimi","credeam c-am sa mor","era genial","ma inrosisem toata","imi venea sa-l bat"&so on-si eu am trecut prin toate structurile acestea materializate,dar la fel ca tine?Sunt eu in masura sa vorbesc in absenta unei transpuneri(imposibile) in carnea ta,in mintea ta,in sufletul tau?Pot eu a recomanda sau blama,lauda ori huli,recunoaste sau renega?Nu stiu.Singurele rezolutii sunt ghicitul,intuitia,"datul cu parerea".O analiza din exterior,considerata,in general,benefica, are si dezavantajul ei-nu a fost partasa avalansei acelea a simturilor si a trairilor implicate. Viziunea are din start un handicap.Nu constest beneficul,insa ma indoiesc de el.In definitiv,greselile ne invata unde sa gasim solutiile,doar arsura intiparita pe pielea noastra inpiedicandu-ne(in ideal) a mai repeta necugetarile.Oscar Wilde avea o vorba(:)) ):"Experienta este numele pe care fiecare il da greselilor sale".Don't you agree? I do.
Am gasit brosa!Se decisese a zbura prin cufere zgariate, cu iz de lemn batran,mititica.S-a razbunat pentru brutalitatea aratata atunci cand am despartit-o de rochia aceea cu model de camp in inima primaverii,caci acul-argint in prelungire de mandrie- a strapuns lacom carnea,eliberand picatura avida de aer a unui pui de lichid dens,rosu,cald.Sare si rugina,sare si rugina...Fluturele din cafea inghetata?Iubite,l-am daruit cerului!Numai albastrul acela divin l-ar putea pretui mai mult decat mine...

miercuri, 25 noiembrie 2009

Cer,dezgust,pensule

Simt ca as putea pierde o zi intreaga doar privind cerul.Nu!Mint!As putea castiga astfel o zi!Avand sub mine o patura de iarba in reflexii de jad,m-as cufunda in albastrul prea clar,azurul ispititor,turcoazul divin.Turme laptoase,lame argintii miscatoare,puncte zburatoare in curenti usori.Un vis...Exact un vis...Un vis prea frumos ca sa fie adevarat...
"Original".Printre sensurile multiple pe care si le asuma, se includ "iesit din comun, neobișnuit, ciudat, bizar; excentric, extravagant".Fara falsa si ,adesea, ipocrita modestie,ma consider o persoana care doreste,fie si prin cel mai mic detaliu,sa se distinga.Si asta nu pentru ca simt nevoia avida de atentie sau admiratie-lucrurile stau chiar pe dos.Pur si simplu incerc sa exprim prin concret elemente spirituale,sentimente,conceptii,trairi ce se materializeaza in simboluri casante structural.Independenta relativa a aspectului atrage,in mod evident,priviri eterogene:admiratie,mirare,incredere,consternare,si un bol intreg de astfel de impresii primare.Dar o privire ma umple nu de furie,ci mai mult de mila si compasiune:cea de superioritate,neintelegere,dezgust.Numai prin prostie pot explica aceasta atitudine nonsalanta de cercetator atent la experimentul desfasurat in fata-i.O expresie de totala repulsie,ca si cum fiinta modelata din acelasi lut carnos ca si tine ar fi comis pacatul suprem,crima inuman de cruda,ar fi daramat bariere considerate sacre.Din pacate,este o regula:ceea ce nu poti intelege sau concepe se transpune in 3 reactii-fie furie,fie amuzament,fie mandrie.Mandria ca tu nu ai "nesimtirea" de a te diferentia maselor,destul de inteligent a te supune vointei generale.Astfel de oameni nu trebuie urati,nici desconsiderati-orizontul nu le este destul de deschis spre a putea cuprinde diversitatea benefica in care ne desfasuram clinchetul orelor numarate.Lor le doresc numai sa nu iasa din coconul lor,sa nu constientizeze realul real,sa nu calatoreasca- e posibil ca adevarul si nu numai sa le afecteze inima,trupul,mintea peste puterea de recuperare.O umila rugaminte am:voi,reprezentantii categoriei,nu va mai holbati ca niste necuvantatoare,nu va mai etalati atat de lejer discreditarea,nu va mai dati coate,nu mai "susotiti" in urlete aproape,nu va mai consolati cu siguranta ridicolului "specimenului" din fata voastra.Un singur cuvant:"SUBTILITATE"...8-|.M-am inflacarat,Dar am si eu limitele mele.Desi nu pare,chiar am...
Am sa ma apuc de pictat.Pielea mea va vedea culoarea implinirii,luminii,increderii.Pensulele timpului vor trece peste ea cu zgarieturi felurite,de la voluptate pana la tortura.Fire mici si captusite in pamant rascopt se vor infige nazdravan in pori,marcand intamplari daruite eternului.Crusta de vopsea lucioasa,grasa,greu de uscat,va raspandi vibartiile unui nou inceput din fiecare sfarsit,si ale unui nou sfarsit din fiecare inceput.Apa nu se va murdari niciodata-va deveni mai densa,mai gustoasa,mai senzuala.Panza o sa crape,o sa se mototoleasca,o sa tremure,o sa sangereze.Taboul vietii mele...

marți, 24 noiembrie 2009

Arcuiri,pierderi,...oare?

Zambetul acela strengaresc...Hmmm...Apare atat de natural,de necalculat,de ademenitor,incat nu poti decat sa te simti rusinat si implinit sub mantia sa gadilata.E fractiunea aceea de secunda in care toti nervii,reinviati din starea lor de funii subrede,tresalta,se impletesc,danseaza unduitor in coltul gurii,spre a dezveli o panza de sentiment reprezentat.Buzele sunt doar instrumentul,arcuiri fine de ganduri nebanuite-sentimentul se dezbraca in interior,iar vizibilul devine doar o umbra a veridicului.Zambetul capata proportii divine mai ales in lumina palida a soarelui inghetat,ca si cum un puf invizibil l-ar acoperi cu toata caldura sa rationala si mai presus de ea.Zambet,mai intarzie putin pe fete tinere!
Nu cred deloc in ideea de posesie,reala sau fictiva.Cu toate acestea,parca se dizolva un gram din propriul suflet la disparitia unui "ceva" ce m-a definit de la primele semne ale constientului pana in prezent.O hainuta daruita mai departe,o jucarie gasita in unghere urate si mucegaite,un desen infantil si delicios de inocent gasit aruncat la gunoi,etc.Si taierea unui copac-acest ultim gest marcheaza prin cicatrici de nemascat un esec impersonal,detasat de puterea vointei proprii.Numai in carti am gasit acest simbol maret,dar niciodata nu am trait senzatia ascunsa in litere de cafea intunecata.Pana acum...Bradul falnic,gardianul unui conglomerat eterogen de case,martorul existentei mele neglijabile in raport cu eternul,dar infinit pretioasa prezentului,jurnalul cu seva proaspata al amintirilor sterse,acesta va muri.L-au jupui de pielea sa intepatoare,verde,iar acum se pregatesc pentru lovitura de gratie.Nu pot privi...Niciodata nu as fi crezut ca un element pamantesc m-ar putea distruge atat de subtil prin disparitia sa poate,acum,firesca.Schimbarea ma inspaimanta,in loc sa ma invigoreze.Dar pur si simplu nu concep ca lumea MEA sa se descompuna usor,treptat,precum cadavrul unei flori de mai uitate pe pervazul timpului.Nu-i pot spune "la revedere!"-nu poate pleca,nu acum,nicicand...
Culoare.Lacrima.Azur.Limpede.Scoica.Dorinta.Veche.Regret.Poate.Maine?Nu...

luni, 23 noiembrie 2009

Holllow


Se apropie din toate partile,ca o meduza nocturna plina de otrava lucioasa.Teama se naste neprocesata,neconstientizata,germinata parca din incheietura celui mai primar sentiment,Respiratia paleste,apasata imaginar de un pumn greoi,cenusiu.Spatiul se ingusteaza,iar peretii nu dau seanzatia de micsorare-chiar isi erodeaza vizibil structura acum faramicioasa.Aerul dens tortureaza plamanii in mii de ace fine,rece calculate,scop precis.Pielea vibreaza in salturi neregulate,ca posedata de creaturi microscopice.Tavanul isi coboara cortina incet,incet,incet,sustinand dracesc susupansul in sticle progresiv sparte.Inima bate ca o toba vigoros antrenata,coastele paraie seccesiv in clincheturi stridente.Pamantul deschide trapa sa din foc si piatra,iar haul ranjeste cu talc.Ochii,desi arsi in tonuri castanii si mai plini decat niciodata,omit realul.Chinul se perpetueaza,intens,neobosit,ironic,dement.Paranoia?Nici nu stii...Am scapat funia de lumina de care ma agatam odata,candva,demult...
Ma spal cu patetic.Ma imbrac in neincredere.Mananc amagire.Incalt inchistare.Ma plimb prin pacat.Scriu nimicuri.Plang frustrari.Caut infinitul.Beau cafele tari de singuratate.Astept salvarea.Ma incatusez cu negare.Descopar goluri de neumplut.Privesc neputinta.Ma destram...