New perspective

Sunt extrem de putine momente in viata cand parca te loveste o palma peste fruntea incordata si te face sa-ti deschizi ochiul interior in fata unei noi perspective.Proportional,sunt extrem de valoroase si coplesitoare.Pe scurt,sunt de nepretuit.
M-a lovit!Intr-un bar intunecat si intim,intr-o mare de fum cenusiu aromat,intr-un extaz al pupilelor gustative infasurate in lujere de mure si zmeura.Ce m-a lovit?Realitatea!Dar nu realitatea aceea in care monstrul negru al pesimismului rontaie avid toate secundele scartaitoare ale ceasului din hol,anihiland orizontul piersiciu al sperantei.Nu,nu!Realitatea in care totul e posibil,chiar si fericirea.Da,chiar fericirea!Si mizeria e un mod de a trai,si unul foarte intens,fructuos,satisfacator.Si am realizat ca eu vreau altceva decat o lacrima scancita intr-un colt al propriei singuratati...Eu vreau sa batatoresc livezile de meri,vreau sa zambesc pana mi se toceste maxilarul iar obrajii pocnesc sub presiunea porilor indurerati,vreau sa ma epuizez prin palpabil spre a nu ma pierde in labirintului viselor fabricate cu ochii larg deschisi.Se poate spune ca am avut o revelatie,dar eu cred ca-i ceva mai mult.E o cotitura.E un nou inceput.E o noua perspectiva.
Si tu nu faci parte din ea.Poate doar ca un simplu trecator sau spectator,dar nicidecum pionul principal.Esti noul meu proscris.Si asa e cel mai bine.