"After Monday and Tuesday,even the calender says W T F !"
Credeam ca nu se mai termina sapatamana asta!S-au chinuit minutele sa nu moara,au tras cu dintii ticaitori de mine,m-au scuipat cu stropi amari si taraganati,ba chiar mi-au ras in fata cu satisfactie!De ce e atat de sadic timpul?Ma simt ca in clasa a 3-a,cand in curtea scolii imi punea piedica vreun baiat enervant si ma lasa sa plang cu pielea crapata si pietricele mici infiltrandu-se in cavitati crude de carne.Si vin eu si intreb:de nu-mi intru odata in ritm?De ce naiba plang atata?De ce mi se pare totul sumbru,intunecat,mascat de maini murdare?Pana la urma,de ce ma framant atat?!Dumnezeu cu mila...
Aveam nevoie de ziua asta de vineri ca de un elixir salvator!Simpla idee ca o sa ajung acasa,o sa beau o cafea si o sa ascult ce muzica vreau eu m-a ademenit de la primele ore ale diminetii,cand inghetam in drum spre scoala si ma rugam sa supravietuiesc si azi.Ma enerveaza faptul ca am ajuns sa "supravietuiesc",nu sa "traiesc'".Chiar sa nu pot eu scapa dintr-o situatie in aparenta ca o gaura neagra?Aveam pretentii de la mine.
Oricum,m-a salvat dupa-amiaza.Drogul negru si aburind pe birou,de pereti izbindu-se melodiile mele preferate,discutii interesante si mult,mult,mult ras au sters ca un burete viu toate reprosurile de inutilitate din ultimele 7 zile.Am uitat,desi pentru scurt timp,de autocritica cu tenta distructiva ce pare c-o promovez in ultima vreme.Am fost eu asa cum sunt,fara dram de machiaj sufletesc.Plimbarea friguroasa,cu mici tente de mozaic spart al sentimentelor vechi,a salvat in timp o prietenie trifurcata si uneori tumultoasa.Octombrie se pare ca ne pune la incercare taria de orice fel inca de la primele sale respiratii din anul curent.Cu nasul ascuns in fularul verde si cu pasii ce ma conduceau automat spre o cana cu lapte fierbinte,mi-am zambit si mi-am promis ca sa fac si pe necuratul in patru daca e nevoie sa nu pierd tot ce-am construit pana acum.Si-n suflet,si-n palma tocita...
'The future's uncertain and the end is always near'(J.M)-un leitmotiv al realitatii mele ca un montagne-russe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu