"sommes-nous les jouets du destin?"
acum,cand ceasul bate o ora
mulatra si rece,
simt cum se simte o carcasa
de femeie-
scobita pe dinauntru,impaienjenita,
un mulaj ce asteapta sa fie turnat.
te minti ca un fanatic,
o combinatie reconfortanta de
frenezie si incapatanare,
dar obrazul tau se-ncinge-n
ora spovedaniei-
te-mbie toate pacatele capitale,
tanjesti in spatele lor pavat cu
taciuni si dulci ciulini...
sa te-arunci orbeste-n mare
sau sa-ti consolidezi piedestalul
cu incatusate priviri?
nu stii...
acum,cand imi rastorn ochii
spre centru,ma tem-
castig prin pierdere
si pierd prin castig...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu