Am crescut.Nu mai sunt copilul de ieri,desi stiu ca au ramas de parcurs multe drumuri pana sa ajung adultul de maine.Totusi,privesc inapoi in timp,in mine,in istorie si imi vad povestea.Scrisa limpede.Jucata in acte stralucitoare sau terne.Multicolora.Neintrerupta.Rascolitoare sau pierduta.A mea.
Magnific de ciudat.Numai asa pot descrie sentimentul.E unul din momentele acelea in care simti ca te-ai pierdut intre doua lumi si nu te poti decide absolut deloc unde ti-e casa.Unde ti-e inima.Unde esti tu.Ti-e incredibil de frica,dar iti mocneste in maruntaie o fericire palpabila.Ratacesti intru regasire.
Atemporal.Exact!Atemporal.Alfel nu pot sa-mi explic secretul catorva instrumente,a vocilor eterogene,sunetele ce fac pulsul sa paraseasca trupul si sa explodeze in eter.Trec zilele,imi trece timpul,trec peste toate si absorb intelepciunea nucleului:"o minte limpede si o melodie de fundal-atat!".Atat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu