Pleoapele devin din ce in ce mai grele,alarma suna din ce in ce mai demonic.Refugiul imi ramane in cafea si poezie.Cuvantul zilei (de cateva saptamani) =multitasking.Nimic nu striga "maturitate" ca o dimineata petrecuta cu fratele mai mic in fata televizorului si descoperirea unei iubiri imposibile pentru Tarzan.Oare cat mai am de subliniat,rememorat si...panicat?Sunt "fata lu' tata",asta este clar!Astept ziua cand voi gasi o motivatie sincera si solida pentru tot.As purta un singur set de haine toata viata daca asta m-ar scapa de corvoada spalarii si "prelucrarii" atator metri de material.Mi-e greu sa citesc despre oameni care au vazut lumea,si-au tocit inima si au lasat in urma lor o viata eterna pe hartie.Norii adunati intr-un manunchi de furie ma fac sa ma simt ca la inceputul lumii.Ce bine ca plamanii se umplu si coboara din instinct!Noaptea s-a salbaticit,iar deznodamantul este tot ce mi-a mai ramas de descoperit din povestea aceasta...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu