Cred ca o sa ma simt mereu cel mai bine in casa asta.Aici am crescut,am invatat,am devenit cineva.Om.Ma uit cu drag la pragul unde mi-am scris cei cativa centimetri castigati in fiecare an-ultima linie trasa cu pix portocaliu arata un mandru "164".Posterele,panoul cu bijuterii,biroul,eu,eu,eu,eu in bucatele mici si imprastiate.Eu iubesc si traiesc si sunt pentru ca mi-a fost data camera asta micuta si infinita."Multumesc" nu-i suficient.
Cred ca e prima placinta cu mere pe care o fac anul acesta.Cu toate ca nu ma prea pricep la gatit (deocamdata),bucataria ma linisteste.Am intrat intr-o transa cu bile din coca,mere imbracate in scortisoara si tavi cu o melodie veche in ele.M-a uitat Dumnezeu in camera aia si mi-a fost bine.Doar eu,o melodie la radio si ceva bun in mainele mele.E tare frumos sa te faci util.
Cred ca pur si simplu nu-mi mai pasa.De ceilalti,de oameni straini,de cifre si aprecieri abstracte.Stiu ca sunt proasta.Stiu ca sunt desteapta.Mai stiu si ca sunt uneori nefericita din pricina unor "Tampenii" cu "T".Asa ca-mi fac un ceai,ma uit la o opera rock franceza si renunt.Renunt la a mai dansa cu demoni care-mi fac talpile sufletului sa sangereze.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu