"-Buna ziua!Stiti cumva unde gasesc cel mai apropiat portal catre o lume paralela bizara?
-Buna ziua!Desigur!Mergeti 22 de pasi in fata,va invartiti precum o balerina pe doza regulata de cocaina si recitati o poezie in germana,iar acolo il veti gasi!Nu aveti cum sa-l ratati,va asigur!
-Multumesc mult,ma duc sa-mi nimicesc ratiunea,atata tot!
-Succes cu asta,atunci!
-Multumesc!"
:|.Oameni buni,n-am nimic nici cu mersul biped(sau variatii diverse ale lui).nici cu balerinele,nici cu cocaina,nici cu poeziile,nici cu germana,nu ma intelegeti gresit acum!Nu.Doar voiam sa impartasesc o mica incursiune in lumea mea "normala" mai nou.Adica...
...adica este foarte plauzibil scenariul mutarii intr-un loc linistit cu verdeata multa unde uniforma absolut necesara cuprinde camasi laaargi,si aaalbe,cu maneci luuungi.Fara guler am zis!
Ma cam suprapun cu bipolaritatea in ultimul timp,asta e ideea.
Lumea 1:"pui de ipohondru".Ba ma doare capul,ba stomacul,ba coloana(vertebrele mele sunt in zig-zag),ba "ma ia cu lesin",ba mi se blocheaza muschii si inghet pur si simplu,neputandu-ma misca,ba ma ustura ochii de parca sunt pictati cu arsenic,ba imi vine sa ma trantesc epuizata pe primul pat ce-l vad intr-un magazin,ba,ba,ba...multe.La inceputul acestei faze am presupus ca exagerez eu,doar imi sta in fire.Mi-a trecut prin cap chiar ca dezvolt cine stie ce boala a "deficitului de atentie",desi ar fi ceva paradoxal,avand in vedere ca atentia acordata din exterior intr-un moment de suferinta oricat de mica imi sugruma pana si ultimii nervi ce mai zvacnesc!Eh,maica,cazul meu,orice e posibil...
Lumea 2:"pierduta in spatiu".Rad pana nu mai stiu cum ma cheama,ma impiedic de propriile picioare(chiar si cand nu stau in picioare!),vreau sa povestesc entuziasmata un anumit subiect si,tocmai in momentul in care sunetele incep a mi se rostogoli pe buze,...uit absolut totul. Ii strig pe prieteni cu nume de care nici macar n-au auzit,ma pierd in propria casa(asta e ceva obisnuit,nici nu-mi dau seama de ce o mai includ aici!),plang razand si rad plangand,ma trezesc stand in mijlocul curtii liceului cu privirea fixata pe tavanul cerului si admirand norii din vata-de-zahar;and they are soooooo pretty!!!Lasati concluzia sa hiberneze in pace,este patetic de evident!
The catch:lumile astea "dragalase" sunt destul de sadice a se intrepatrunde fara avertizari sau notificatii in prealabil.Deci si prin urmare...praf!
Aproape.Mult prea aproape.Genunchii mei...
Prea luminoase oglinzile.Prea ispititori pasii.Tu ce vrei pana la urma?!
Nu stiu.Poate.Dar daca...Viata e viata atunci cand ai impresia ca ceea ce traiesti tu nu e viata!
"Eu nu mai merg la film cu voi in viata mea!!!">:D<
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu