Inner battle of a so called love

Inca mai simt gustul imaginar al ciocolatei
Ce se prelingea alba pe fantezia dulce
In care jucai rolul principal.
Se mula gelatinoasa pe gatul demential
Spre care muscatura-mi parea mereu ca fuge
Sa suga neinfranata benzina rosiatica a creatiei.

Imi potoleam dintii cu bice infierbantate de tequila
Si ii inchideam in custi acre de lamaie.
Gandul fugea ca un prizonier
Fara nume,dintr-un oarecare cartier,
Scapat din inchisoarea fara parfum de femeie,
Flamand,avid de dorinta de a te lent savura...

Nebunia impulsioneaza doar cand realitatea
Ii arunca ocazional ocheade limpezi si tangibile;
Primind doar pumni ale indiferentei,
Apeleaza la otrava sacadata a dementei...
Din cauza mersului tau pe alei puerile,
Am ajuns sa urasc iremediabil imortalitatea!

De ce sa renunt asa de usor la tine,
Cand esti un chin atat de atragator?
Puterea e acolo,adanc in mine;
Dar nu sunt pregatita sa te alung din dormitor...