Eh,what the heck!

Clachez.Florile nu mai au acelasi miros ametitor,cerul s-a decolorat brusc,mainile mi s-au racit si dor.Of!
Daca acceptam intr-adevar prin ceea ce trec eu acum sentimental,postul de azi ar fi sunat,in linii mari,cam asa:

"Baga-mi-as picioarele!Ma simt inconjurata de prosti,de ignoranti,de profitori si de nesimtiti!Binele imi este rasplatit cu rau,vorba buna cu ocara,ajutorul cu un spate gol si intors!Ma topesc pe dinauntru si nu stiu sa-mi mai deslusesc sentimentele unele de altele!Si simt ca mor,si simt ca traiesc,si simt ca iubesc,si simt ca urasc!Si nimic nu-mi mai convine,ma schimb instantaneu,devin o scorpie dintr-un inger,simt nevoia sa ma indepartez de toti si toate si sa plang intr-un colt,si mi se impotmolesc vorbele-n gura,ramanand ametite in spatele buzelor,nenascute!Si o sa-mi ard toate hainele,o sa bat toti idiotii pana le da sangele pe nas,si o sa urlu pana o sa-mi explodeze plamanii!Mi se trezesc rani vechi dar nu stiu daca din inertie sau pentru ca eu vreau in mod special sa le trezesc,sa-mi confirm astfel ca traiesc!Si ca sufar pentru o iluzie oarba care n-a stiut vreodata si nici nu o sa stie vreodata de existenta mea patetica!Si mama ma-sii aluia care-mi spune ca e de la hormoni,ca NU e!Si nu e nici varsta!E vorba de faptul ca oamenii se balacesc lejer in mitocanie,ipocrizie,vanitate si toate suratele lor!Colac peste pupaza,mai si vorbesc fara sa gandeasca-asta daca ar avea in prima instanta cu ce sa gandeasca!Mi-s plina de draci:daca-i tin in mine,ceilalti ma privesc ca pe o nenorocita;daca-i exteriorizez,idem!Pestele meu,ce sa fac?!Sunteti toti niste retarzi,de la un cap la altul!Faceti-va ca nu ma cunoasteti,c-am murit,ca nu m-am nascut,ca NU,NU,NU!Screw you all,I'm going home!Wherever the heck home is..."

Dar nu pot face asta.Poetul din mine nu-mi permite o asemenea vulgarizare a perioadei sufletesti experimentate,chiar daca esenta ei este aceasta.In schimb,rezuma acatistul dupa cum urmeaza:

"Imi simt sufletul precum o scrumiera intr-un local aglomerat vineri seara:toti isi arunca parful cenusiu,ambalajele gumelor de mestecat,hartiile din capatul paielor si necazurile-n mine.N-am cum sa reactionez,mi-au inchis vocea intr-o forma conventionala de sticla.In plus,daca as riposta,aruncandu-le inapoi catre fetele obosite si patate de cuvinte vulgare 'gunoiul',m-ar sparge nemilos de podea.Vedeti voi,OBIECTELE n-au cum sa riposteze,n-au dreptul asta-trebuie doar sa fie uzate,brutalizate,consumate pana la extinctie.Sau pana cand si-au rascumparat valoarea achizitionarii.Insa ma intreb,oare cand,cum si cu ce egalezi dragostea?Tot prin dragoste?Sau cum?Dupa prima varinata,sufletu-mi trebuia debarasat demult...Lasa,se ocupa altii de asta pentru mine acum!
Indiferent de haosul taios ascuns de margini,fatada trebuie lustruita si intretinuta zilnic.Altfel nu da bine.Ma duc sa mai dau cu un strat de superficialitate,poate nu se prind cei din jur ca,in definitiv,sunt si eu om,muritor,fragil locuitor temporar al universului tangibil.Sper sa nu fie prea tarziu..."

Asa e mai bine.E mai muzical si criptic.Oh,for the love of God,bare with me if you really care!Please...