Scrasneau dintii cerului in nuante hipnotizante,gemea vantul,crapa pamantul in colturi fragile.Talpile se murdareau cu un parfum sufocant,degetele se pierdeau printre petale purpurii,gandurile vechi se izbeau de tulpini,spargandu-se.De rochie i se prindeau buburuze si puf de papadie din alte tinuturi,in ochii de albastrea reflectandu-se un univers coplesitor.Era in fata unui pustiu divin de violet.Mirosul de lavanda devea o tigara naturala dupa care tanjeau plamanii ei captusiti cu prea mult beton urban.O desfatare a spiritului,departe de cusca din sticla si fier in care-si consuma existenta neinteresanta.Voluptate nemarginita.Respiratie purificata.Prea bun ca sa fie adevarat...Si suspina printre lacrimi,nestiind cum sa faca acest moment sa dureze la nesfarsit...
Realitatea mea nici ca ar putea sa fie mai departe de acest ideal temporal.Mi-e frig,ma inec,tremur.Sunt ca un puzzle caruia nimeni nu i-a gasit rezolvarea.
2 comentarii:
.Voluptate nemarginita.Respiratie purificata.Prea bun ca sa fie adevarat...Si suspina printre lacrimi,nestiind cum sa faca acest moment sa dureze la nesfarsit...
frumos:):X
multumesc mult :) :*
Trimiteți un comentariu