Am impins gluma prea departe,atat de departe incat am ajuns sa cred si eu in ea.
Ma agat de materiale si de hartii lucioase si de sentimentul ca totul o sa fie bine intr-un final,dar toate aceste fantome nu sunt decat un drog slab.
Caut un balsam in sunet si o perdea in imagine,insa nici ele nu insumeaza un medicament prea eficient.
Am devenit o scorpie,o catea nesimtita si ranita dincolo de cuvinte-nu mai stiu sa fiu un om cum trebuie,sa vorbesc,sa ma vindec in bratele celor care stiu ca ma iubesc.Asa ca inevoluez si-mi numar victimele colaterale pe oriunde trec.
Mi-e sila sa ies pe strada,sa ma prefac ca sunt aceeasi persoana de acum doua saptamani,sa mint ca "sunt bine" chiar daca este clar ca nu sunt.
Mainile mele nu mai inteleg notiunea de "ajutor",au pierdut dreptul acesta acum ceva vreme...
Daca dorm,am o sansa din doua sa evadez din Iadul lucid.O sansa din doua...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu