Prin rau spre bine

Cand ai simtit ultima oara ca fiinta ta este pe punctul de a-si despica entitatea prin picaturile de culoare terna ce o impart in doua?Cand ti-ai dorit ultima oara sa te poti lichefia pentru a patrunde in fiecare crapatura binevoitoare a te ascunde de rusinea propriei constientizari de sine?Cand ti-ai simtit ultima data sufletul si mintea scurgandu-se prin gelatina dezamorsata a lacrimilor fara inceput si sfarsit?Cand ti-a fost ultima oara sila ca esti om?Mie?Aseara.
Ma deprima calmul.Cel putin,asa dau impresia.Am o placere sadica de a cauta situatii ce au ca scop evident o stare de surescitare malefica a tuturor componentelor animate,sau nu, ce-mi compun umilul trai cotidian.As putea foarte bine sa ma cotrolez,sa-mi comand abstinenta psihica,sa-mi incatusez pornirile firesti.Dar ce credeti,pot?Corectez.Vreau?Sa orbesc un ochi viclean,invatacel in ale seductiei primare?Sa cos buze ce abia au inceput sa-si croseteze ata gandirii si a revolutitiei cu o arma de un om?Sa indepartez o mentalitate ce-si are abia radacinile fragile intre simturile haotice pe care le posed?Nicidecum!N-am sa ma machiez cu plastic de gura si ochii lumii.Pentru ce?Un idol fals constant pe punctul de a cadea in dizgratie?Nu,multumesc.Ma satisface suficient o papusa din carpe cu moralitate si duh."I'd rather be hated for who I am than loved for who I am not"(Kurt Cobain)
Rosu,alb,portocaliu,alb,galben,alb,verde,alb,albastru,alb,violet,iar alb...Caruselul unei patimi.