Tristut.Tare tristut.Pacat!Mare pacat!Eu nu-mi mai pun duminica dorinte in cupa stacojie pentru ca usa zilei de luni mereu le rastoarna pe podeaua umeda.Ma multumesc doar cu neutralitatea nimicului.Sigur?Sigur...Tu nu recunosti niciodata amprentele lacrimilor uscate de pe linoleumul tocit al bucatariei.Tu nu intelegi niciodata halucinantul efect al reveriei.Tu nu-mi tii niciodata mana strans la piept cand simt ca uit cum mai e sa respiri implinit.Tu niciodata nu simti virusul ploii invadandu-ti porii de argint.Tu nu asculti niciodata tipatul meu in urechea ce-ti pribegeste.Tu nu esti niciodata genul care imbratiseaza si iubeste.Tu nu culegi nectarul curajului de pe campul patat cu fantome rosii.Tu nu te lasi patruns de valul ce mana in spirite albastre albatrosii.Tu nu-mi alini glezna cand este devorata de umanul prefacut in urzici.Tu nu esti...aici.
Atat de aproape si totusi atat de departe...Tristut!
3 comentarii:
tristut ma?te-am molipsit:)>:D<
dragut :)
Ada
da:">
s-a luat:P>:D<
C.A.M
ms :)
Trimiteți un comentariu