Primul gand care mi-a venit in minte indata ce m-am trezit:"O sa-mi inghete creierul!".In mod normal asta nu ar fi o tragedie, si asa nu ma prea folosesc productiv de el-insa acum chiar e mult prea frig,chiar si pentru buretele meu acoperit de bucle.
Am renuntat demult sa ma gandesc la toate animalele si toti oamenii care indura conditiile acestea terifiante ale naturii in deplinatatea drepturilor-cred ca as ceda cu totul,ca o masinarie caruia i-a fost neglijent apasat butonul "SELF DISTRUCT".Si,totusi,seara mai spun o data "multumesc!" pentru caldura patului meu,sperand ca si altii pot spune la fel pentru al lor...
Sa ajung la subiect,o sa creada ca-l evit intentionat.Intrebare:ne-a inghetat vremea asta neprietenoasa pana si sufletele?Inteleg,elementele exteriorului ne fac mai irascibili decat de obicei,dar in nicio circumstanta nu trebuie sa uitam ca suntem oameni si putem schimba,ajuta,iubi.Uneori am impresia ca animalele ne-ar putea da niste lectii pretioase la acest capitol...
Sfatul meu:ca sa trecem de iarna asta impreuna si multumiti,haideti sa mai zambim si noi!In acest simplu gest se ascunde o cantitate imensa de caldura regenerabila,euforie si extaz impresionant.Si e si gratis!Incercam?Hai ca se poate,hai ca se poate...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu