Plange cerneala pe coala albastra
Ca nu mai e nimeni s-o creada maiastra.
Se tanguieste penita cu metal zdruncinat,
Sfasiind fibra amara in ritm demodat.
Mi-e galbena geana,caci mult prea zeloasa de ea
S-a lacomit a se cufunda in soare aievea.
Si,sorbind nectarul piersicii de foc,
Decise vulgar sa nu te mai ademeneasca deloc!
Dar felina pofteste,asuda,racneste
In mute zvacniri timide stapaneste
Un suflet comprimat din creta naiva
Ce-n fantasmele pleoapelor afla alinare divina...
La multi ani,Annushka!>:D<
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu