Gem de capsuni

Iarba trosneste sub talpile ei goale cruda si salbatica.Amurgul se scurge infierbantat in coastele campiei,lafaindu-se,iubindu-se,mangaindu-si fruntea stacojie de ramasitele albastrului ceresc.Picurand bobi de lumina,se preschimba natura in sala de teatru cu decor de frunze si ghimpi,petale si taciune,reverie si concret,amagire si mirare.
Din geanta de rafie scoate o patura imaculata,menita parca a fi intinata de sangele din smarald macinat al pamantului.Cu o grija de preoteasa timida,intinde fasia de puritate sub cupola incarcata de iz moale al singurului nuc din orizont.Cornuri rumene,ciocolata,fructe plesnind de pulpa si suc,cafea rece,prajituri cu mure,toate ies pe rand din poala cosului impletit din nuiele.Curand,cadranul spumant se umple de savoare si tentatie,ademenind subtil creaturi dorite.Lovit de raze buimacite,devine glorificat...
Este plictisita.Si lacoma.Si inocenta in acelasi timp.Ce fata,ce demon,ce inger!Isi leagana soldurile imbracate de rochia azurie cu picatele de negru corb imprastiate simetric de un pictor iubit,isi mangaie buzele visinii cu aratatorul excentric,isi aranjeaza decolteul umed de margele sarate.Palaria nu-i este de folos acestei feline cu piele cremoasa si ochi de esenta tare,caci flacara pasiunii trece de orice fibra,gand,ratiune.Nici noaptea ce se apropie cu pasi rapizi nu e mai darnica,tot o zapuseala acida.Fara scapare?!
Atroce asteptare!Incarcata de povara minutelor lenese,se arunca eliberator in mijlocul desfatarii culinare,iar materialul se departeaza de pulpele-i voluptoase generos.Chicoteste.Nu-i place deloc...Muscandu-si roza carnoasa a gurii,intoarce capul si zareste dupa buclele mari borcanul plapand cu gem de capsuni.Ah...Desface nerabdatoare capacul si gusta.Oja sidefie i se ciobeste de dintii inclestati,intregind o simfonie exaltanta a simturilor.Nu e de ajuns,insa!Carnea goala e mult,mult prea ademenitoare,isi cere si ea partea de nectar sangeriu dulceag.Precum o copila rasfatata,intinde poata inchegata pe copasa stanga,si clipeste catre complicele ei infinit de deasupra.
Efectul nu se lasa asteptat.Brusc,nervii trimit buchete de electricitate in directii haotice,caci gemul este devorat de colti fermi si zambitori.Surpriza se metamorfozeaza in frica,apoi placere intr-un timp mai scurt decat insasi clipa,iar ochii cuprind acum sferele lui modelate din safir limpede,pe cand mainile se cufunda rele,sadice in parul rafasit.Nu dureaza mult pana se sigileaza buzele,se incurajeaza miscarile,se imbraca iarba in albastru cu picatele de negru corb...
Simtindu-se in plus,soarele isi retrage definitiv pelerina,lasand loc lunii curioase a dirija campul salbatic,gazele melodioase,cearceaful impur...
Gem de capsuni...

Pentru ca nu stiu ce as face daca as trai in Antarctica. :))