De zapada vreau sa ma fereasca o umbrela!Daca in torentul boabelor lichide vreau sa fiu descoperita in trup si suflet,de painea sfanta si inghetata a cerului ma tem.Nu-mi plac gandacii electrici pe ochi,pe gat,pe buze.Au gust de valiza mucegaita uneori,de dragoste neimplinita alteori,insa mereu sfarsesc prin a se transforma in sinucigasi lichizi.Vreau o umbrela calda,cu voce calda,cu mana calda...
Azi chiar nu pot sa filozofez.Nu am starea necesara pentru a ma putea dedica literelor.Azi nu!In schimb,vreau sa impartasesc un citat ce nu are nevoie de absolut nicio explicatie daca este trimis inimii prin ratiune,si nu ratiunii prin lucrul natural al inimii:
"Inteligenţa unui individ se măsoară în cantitatea de incertitudini pe care e capabil să le suporte."
Immanuel Kant
Doamne,e incredibil cat de mult pot intelege si aprecia aceste (aparent) simple vorbe!Ma sperie,sincer...
Trecerea de pietoni era nivelata de alte zeci de perechi de bocanci imblaniti,tenesi tociti,talpi goale.Succesiunea de culori ale semaforului devenise aproape enervanta.Corpurile din ce in ce mai compacte isi furau involuntar rasuflarile,filtrand aerul prin plamani otraviti,puri,cenusii.Poate cea mai indiferenta inmormantare pe care am putut-o trai.Si am,din pacate,un numar in urma.Figuri nu triste ori indurerate,ci maniate, gata sa atace orice alta fiinta vie,chiar demonice.E pentru prima oara cand nu am simtit ca mi se strange si micsoreaza pulsul.E pentru prima oara cand nu am simtit compasiune.E pentru prima oara cand am raspuns interior insultei ilogice.Acum exista un precedent.E...altfel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu