Desfacusem borcanul transparent de somnifere si indesasem lacom mana dupa progeniturile albe ce zaceau in interiorul sau.Erau atat de lucioase,de netede,de perfecte...In efervescenta miscarii,cateva scapara de cusca pulsanda si lovira podeaua scorojita.Pac!pac!pac!Marcau lemnul precum niste unghii din fier necrutator.Atunci puteai sa le auzi taria substantei,chiar inainte de a-i simti aroma odihnitoare.Le priveam asa,adunate intr-un manunchi solemn,si imi gaseam milioane motive sa le arunc direct pe geam,in zapada laptoasa de afara.Dar oricat de mult m-as fi straduit,mesajul clipocea necontenit-"trebuie sa recuperezi tot ce ai pierdut,trebuie...".Exact ca printr-un vis ce se inrudea mai degraba cu un cosmar,au disparut si ne-am contopit printr-o felie de timp si efort muscular.Ma asteptam sa simt efectul rapid,insa el ma tachina,incerca sa vada cat de mult se mai poate intinde coarda.Si,totusi,mi se impregnase un gust ciudat...Semana a...A zahar!Nu!Cineva le schimbase cu bombonane!Just my luck...Sau le metamorfozase insasi mintea mea?Weird...
Nu sunt adepta "plansului de mila"-de cate ori am o problema imi rezerv o clipa sa ma gandesc la problemele altora,ce poate depasesc semnificatia si intensitatea alor mele fara discutie.Asta nu ma face sa ma simt mai bine,dimpotriva,insa ma aduc cu picioarele pe pamant cu adevarat.Exista zile cand,indiferent de marea drama umana in care imi joc rolurile predestinate(sau nu),chiar nu pot sa ma amagesc.Pur si smplu!Pierd controlul capacitatii de a ma "educa'' si ma las prada biologicului.Apa si uleiul se separa determinat:spirit si trup in straturi individuale,unite superficial doar de o pelicula comuna,cu tangenta slaba la ambele entitati.Acesta este,pe scurt,sevrajul meu-dupa o cantitate halucinanta de dinamism mai mult sau mai putin dorit,calmarea apelor produce un efect bizar:amortire,discomfort,deprimare...Nu asa imi imaginam eu pacea!Pe de alta parte,in ea n-am incredere-fara zvarcolire niciun progres nu se poate infaptui!"Yeah,I'm a selfish bastard,but at least I'm not alone..."
M-am saturat sa calc prin baltoace si sa ma ud prin tenesii uzati!Cand nu am ce face,desenez pe pereti creaturi din mina de creion.Si cafelei de pe pervaz i s-a facut frig...Mi s-au destramat sosetele din curcubeul verii!Nu exista rimel pentru cate lacrimi am eu.Tortura s-a molesit,dar sta la panda-poate,poate o sa prinda momentul prielnic spre lovi acolo unde doare mai tare.Ti-a batut vreodata inima asa de tare incat ai simtit ca pieptul ti se va desface in momentul acela si o va lasa sa zboare?Eu da!Si nimic nu se compara cu asta!Nici macar culoarea aceea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu