Was it a dream?

Am imbracat de curand o stare atat de bizara incat am senzatia ca trebuie sa ma privesc de doua ori in oglinda inainte sa plec din raza ei de actiune.Doar asa,ca sa verific...Sa verific pulpa ce zace dincolo de exteriorul spoit in mii de minciuni si aparente,sa vad daca a ei consistenta nu s-a lichefiat peste noapte.Cred ca asa se simt vazele,bolurile,paharele.Si criminalii.Indraznesc sa o spun?Ma simt aproape...fericita!Ce paradox!
De cate ori imi pica in mana un album de fotografii nu pot sa ma abtin sa nu ma intreb:a fost un vis?Au existat acele momente cu adevarat?Daca da,mai pot sa le redau prospetimea doar printr-un obiect fragil?Daca nu,sunt eu oare nebuna?Raspunsuri:nu si da(in aceasta ordine).Mi-e foarte greu sa disting firul concretului de cel al imaginarului,dat fiind ca viata mea se constituie dintr-o fuziune deplina a lor.Desi senzorii din capul meu clipocesc la vederea simbolurilor colorate,lucioase,tot se strecoara semnele intrebarii.Problema cea mare e alta:exista realitatea?Are o definitie sigura?E universal valabila?Framantarea asta o sa ma distruga...Dar macar oimperiul meu o sa cada glorios!
Ganduri acre,visine albastre,asteptari casante,ochi din ciocolata alba,foc inghetat,lumini amare,suvite din nisip calit,nasturi imbracati in deziluzii,rochii mancate de fluturi negri-reteta dezastrului ideal!