Snap!

Un tumult viguros de voci,chipuri,tipuri umane.Un material rece,injosit de atatea picioare murdare la suflet si talpa.Un gand persistent,precum o pata de cafea amara pe o inima de zahar.Un pericol invizibil,ce provoca framantarea copiilor neconceputi si nenascuti al unui trup in sunet continuu.Un ochi mediocru,o gandire ingusta,o viziune inchistata intre patru pereti imaginari de sticla impenetrabila.Un scancet mut al sufletului confruntat cu bariera neintelegerii.Un ceas fara relevanta.Un scaun de lemn neprimitor.O zi precum staniolul unei ciocolate.Fara partea cu ciocolata...
Mi-a citit jurnalul. ... .Psihologic vorbind,acest gest isi are echivalentul in a incarna sufletul asternut material al unei persoane,al lega de un stalp al judecatii ostile si al viola cu o minte externa celei nascatoare a cuvintelor.In acest caz,eu am fost victima.Nu imi pasa cat de dur poate sa sune exprimarea-atata timp cat reflecta brutalitatea sentimentului initial,este ideala.Voi admite faptul cu fiecare ocazie:in aceasta existenta nu ma am decat pe mine sub forma de spirit(corpul este instrumentul,realul scena conventionala).Tinand cont de acest lucru,pentru mine sacrilegiul a insemnat o rupere.Snap!S-a desirat cordonul ombilical ce ma lega de hrana ratiunii,si astfel caderea in gol a fost posibila.M-am simtit atat de vulnerabila,de murdarita,de desconsiderata.Parca mi-ar fi furat cineva nu doar esenta,ci si pamantul de sub picioare.M-am simtit violata mental...Am fost acuzata ca exagerez.Poftim,pentru cateva minute,te las sa-mi probezi pantofii conceptiei personale!Tu ce ai face cand toata baza vietii tale se pune in constiinta si acea concretizare a ei in scris s-ar dezvalui unor ochi ce nu pot trece,cu siguranta,de superficialul cernelii?Ca si cum mintea ta ar fi o femeie,iar femeia ar fi dezbracata in mijlocul pietei publice.Eu nu voi uita asta!S-a tatuat prin arsura de lacrimi pe piele si ma bantuie...
Nu-mi mai vorbiti de iluzia numita "fericire"- va voi rade in fata!Nu am de ce sa ma ascund-sunt cine sunt,iar de mai mult nu am nevoie!Mananc mere acre sa uit de frigul cuibarit in suflet.M-as inveli in fibre de grau spre a putea auzi natura mai bine.Vibreaza universul si eu nu stiu cum sa-l acordez dupa respiratia mea!Nu-mi apartin nici azurul cerului,nici albastrul cerului,nici turcoazul fanteziei.Cat de mult purifica focul pacatele...