Costum

Ma jur ca,intrupata,vremea ar ocupa trimfanta haina unei femei.Are potential si fizic,si psihic.Daca in perspectiva carnii ar avea voluptatea sa implineasca si glorifice orice unduire specifica,in gandire si emotii nu s-ar deosebi de autentic.Cum s-a comportat astazi,de exemplu:dimineata o scorpie intaratata de furie si demoni,la pranz o pagana suspinanda si cu tremur rece in gene si brate,iar,pe inserat,o suava copila imbracata in raze palide si lumina lesinata.Si,precum o dama veridica,are capacitatea de a te trece printr-o valtoare de senzatii si sentimente,de la groaznica supunere,teama,umilinta,la mangaieri electrizante,saruturi domolitoare,si dansuri rascolitoare de frunze cafenii...
Da,da,lumea e o scena,iar noi suntem actorii din ea.Fascinant...Admitand aceasta afirmatie ar insemna sa atribuim fiecarui ins rational(si nu numai) o anumita doza de imaginatie,spirit creativ,independenta,nebunie gestionabila.Ori asta nu este adevarat in proportie de 99,99%(0,01% artist germineaza in fiecare,in ciuda inabusirii lui din variate motive).Asa se face ca "original" se traduce prin "bizar","amuzant","extravagant",pe scurt,demn de criticat,deoarece nu accepta drumul pavat impus si indrazneste(impardonabil) a se aventura pe carari nebanuite,nesigure,nepermise.Eu nu port un costum.In stil vestimentar,aspect,limbaj,gandire,si orice altceva,tin sa exprim macar o mica parte din ce ma face pe mine cine sunt.Constienta ca nu voi primi constant un feedback incurajator sau macar artificial,ma incumet totusi sa nu fiu ceea ce se asteapta sa fiu.Ma incred in mine,nu in mase.Cand gresesc,accept,repar,platesc.Dar prefer sa gresesc si sa fiu pusa fata in fata cu rezultatele,decat sa ma ascund sub patura cu intrebarea "oare daca..." cusuta de buze.Refuz.Incerc sa critic cat mai putin posibil,stiind cat de mult pot gauri sufletul cuvinte necugetate,gesturi presupuse subtile,ochi arzator de taiosi.Nu trebuie sa ne ducem mai departe de o oglinda pentru a realiza ca i-o aruncam sub nas altuia inainte de a ne-o infatisa noua.E un adevarat razboi a te cunoaste,a te se distinge,dar,mai ales,a te separa de creierul colectiv si de a putea spune:"EU!"
Vreau sa fiu mintita in continuare.Chiar daca lumea nu mai are scapare.Chiar daca toti,de la primul pana la ultimul posesor de respiratie,suntem niste osanditi,nenorociti,sadici,morbizi,haini,lasi,dementi,idioti,mitocani,violenti,prosti,inutili,incapabili,si cate si mai cate trasaturi ce ar trebui sa aiba in denumire semnul minus in fata.Chiar daca traim in zadar.Chiar daca murim in mocirla.Chiar daca uram indreptatit.Chiar daca iubim meschin.Chiar daca ne desconsideram reciproc,de parca unii ar avea mai multe maini,picioare,minti.Chiar daca ne omoram propriul altar.Chiar daca omoram altarul altuia.Chiar daca suferim amarnic.Chiar daca moare si ultima voastra speranta:vreau sa fiu mintita in continuare.Vreau sa fiu mintita ca speranta nu moare in veci si,odata cu ea,farama abia tangibila a unei schimbari in bine.O sa o caut sa o transform intr-un colos solid.Dar pentru asta trebuie sa fiu mintita frumos in continuare.Nu ma destramati acum,nu merit.Ma mai agat de fir,lasati-mi firul in pace!
Pierzandu-ne prin viile fertile,vedem cum frunze mari se strang in brate si formeaza ziduri crude de vene stravezii.Plimbandu-ne pe pamantul gol si uscat cu talpile dezgolite,le tatuam cu semne ale naturii serene.Sorbind din must-zahar rosu impletit cu miere violet-simtim cum arome buimace se prind de celulele trupurilor noastre.Apoi,brusc,vine bruma...apoi ceata...apoi vantul turbat...S-a naruit din nou basmul,iar vinul a impartasit cu taria sa tarana.La revedere,reverie,palma prezentului imi loveste obrazul pierderii in neant!
"I'd rather be hated for who I am,than loved for who I am not"-Kurt Cobain.Si cu asta am spus totul.Si nimic...