duminică, 31 ianuarie 2010

Seara


Strazile erau lipicioase,umede,ca un cearceaf patat cu noroi de melancolie si suc de lacrimi.Luminile descoseau cu timiditate panza grea a intunericului,rozand meticulos din densitatea sa imateriala si lugubra.Aerul se detasase de orice aroma,preferand sa-si imbrace genele cu rimelul mentolat sau cenusiu al fumului.Scari,scari,ce de scari!
Era un amar delicios ce mi se lipea ademenitor de gat,de simturi,de vise.Peretele imi soptea nu ceea ce voiam sa stiu,ci ceea ce aveam nevoie sa stiu,iar caramiziul taios adulmeca cerceii si ii impregna cu sunete cutremuratoare.Flacara tachina carnea impenetrabila,si o gusta in urme negre,lungi,muritoare.Atatia ochi,atatea priviri furate,atatea clipiri cu subinteles sau fara...Buzele forfoteau incotinuu printre cuvinte,tigari,alte buze.O iluzie in tonuri de galben,muzica,texturi rigide si rasete suprasaturate.Un moment tras de maneci pana la infinit...
Arca fiintei mele renega panzele ingorantei,plutind manata doar de vantul schimbarii-in mai mult,in mai bine,in mai "eu"...

sâmbătă, 30 ianuarie 2010

Red















(Din seria "Rainbow")

Se-ntindeau turbane din lut si casmir moale,
Pe divane impregnate cu priviri senine,
Ademenitoare pasiune clocotea in miezul fiintei tale,
Iar frica se risipea din amoruri cretine.
Lumini rosii de la felinare!

vineri, 29 ianuarie 2010

Mai da-mi ca-mi place!


Aventurile nu trebuie nu trebuie sa reprezinte doar ceva extraordinar,palpitant,iesit din comun.Desigur ca nu...
Aventura inseamna,de exemplu, sa mergi cu microbuzul ce-ti zgaltaie si aduce la viata fiecare os din organism,os ce scoate sunete comparabile cu fisurarea unui lemn dulce de esenta tare.Aventura e sa bei vin (fiert sau nu) pana cand incepi sa-i spui "suc de struguri fermentat" doar pentru ca ti s-a luat de numele original,apoi sa te gandesti:"Bai,am mancat prea mult-unde mai incape bautura?!".Aventura e sa asculti,sa canti si sa simti muzica buna alaturi de oameni care zugravesc pe chipul tau numai zambete gustoase,rotunde,sincere.Aventura e sa traumatizezi o biata pisica urmarind-o pana sub pat,asta in incercarea de a-ti demonstra afectiunea fata de ea.Aventura e sa te uiti toata noaptea la filme si desene animate,sa te straduiesti sa inghesui 4 persoane intr-un pat de 2 si sa adormi la 6 dimineata.Aventura e sa manaci numai chestii care nu se "asorteaza" culinar si sa visezi cu ochii deschisi facand asta.Aventura e sa ai curajul sa-ti deschizi inima si ochii in fata celor pe care ii iubestisi nu numai a oglinzii personale,unde totul e sigur si stagnant.
Aventura e sa indraznesti sa traiesti!

joi, 28 ianuarie 2010

Cindarella


Uneori e atat de usor sa te bucuri de lucruri marunte:trebuie doar sa gusti ceaiul aromat,sa contempli fetele razande ale prietenilor,sa lasi fumul sa te imbrace,sa te inchizi momentan in balonasul tau de extaz fragil.Anumite clipe valoreaza mai mult decat ani intregi adunati...
Dragii mei baieti single si "hormonali"(as I like to say),nu mai folositi fraze jalnice de agatat!!!:((
Serios acum!Adica...Admitem,suntem noi "papuse","Cenusarese" ori "fetiliiiii",insa orice tipa intreaga la cap nu ar raspunde pozitiv unor astfel de elucubratii.Subliniez "pozitiv" deoarece eu sunt genul de persoana care iti raspunde acid,inteligent si iti cam pune capac aerelor de mascul Alfa.Scuze,nu mai suport,tu ai vrut-o!Gata,m-am mai calmat...:))
"Why does it always rain on me?..."(Travis)
Why?Because...Because rain loves your skin...

miercuri, 27 ianuarie 2010

Cazand

























Tavalesc sentimente murdare pe banci suprasaturate,
Elogiind reminiscente cu urme de sincertitati cambrate.

Irizatiile purpuriului imi cos gentil un iris obosit,
Uneltele astrului rastalmacind subtil amicul potrivit.
Blestem patima mainii stangi ce-mi impungea cordul,
Efervescentele emotii imbacsite,buzele ce framantau alcoolul.
Suferinta este o stare de fapt latenta,cu solduri mirosind a pelin,
Curios e doar obrazul :un etern masochist albastru de Berlin.

marți, 26 ianuarie 2010

Soulstorm


M-a bantuit melodia asta toata ziua-pacat ca nu m-a bantuit si sentimentul deplin!Pentru nenumarate serii a cate 3 minute si 58 secunde eram in transa aceea fictiva a luminii,marii,idilicului.Caci acolo am ascultat-o prima oara,la mare,iar acolo va zbura gandul meu la fiecare acord si sunet.Cat imi doresc sa recapat trairea aceea "pufoasa",imateriala,presarata cu nisip si sare,imposibil de capturat ori imbuteliat!Ce zile,ce ore,ce clipe!*Priceless*...
...asta fiind in mine!O furtuna!O furtuna incontrolabila,razvratita,colosala.Imi azvarle conceptiile si le sfasie cu nerusinare,imi tranteste de tample gandurile vulgare,imi ridica val de ceata necunoscuta asupra ochilor si mintii,imi macina oasele in doze mici de durere si pasiune.Stau si ma gandesc...oare chiar vreau sa rasara soarele?!

(pentru necunoscatori,nea' Youtube ofera Patrice-"Soulstorm":X)

luni, 25 ianuarie 2010

Frig


Primul gand care mi-a venit in minte indata ce m-am trezit:"O sa-mi inghete creierul!".In mod normal asta nu ar fi o tragedie, si asa nu ma prea folosesc productiv de el-insa acum chiar e mult prea frig,chiar si pentru buretele meu acoperit de bucle.
Am renuntat demult sa ma gandesc la toate animalele si toti oamenii care indura conditiile acestea terifiante ale naturii in deplinatatea drepturilor-cred ca as ceda cu totul,ca o masinarie caruia i-a fost neglijent apasat butonul "SELF DISTRUCT".Si,totusi,seara mai spun o data "multumesc!" pentru caldura patului meu,sperand ca si altii pot spune la fel pentru al lor...
Sa ajung la subiect,o sa creada ca-l evit intentionat.Intrebare:ne-a inghetat vremea asta neprietenoasa pana si sufletele?Inteleg,elementele exteriorului ne fac mai irascibili decat de obicei,dar in nicio circumstanta nu trebuie sa uitam ca suntem oameni si putem schimba,ajuta,iubi.Uneori am impresia ca animalele ne-ar putea da niste lectii pretioase la acest capitol...
Sfatul meu:ca sa trecem de iarna asta impreuna si multumiti,haideti sa mai zambim si noi!In acest simplu gest se ascunde o cantitate imensa de caldura regenerabila,euforie si extaz impresionant.Si e si gratis!Incercam?Hai ca se poate,hai ca se poate...

duminică, 24 ianuarie 2010

Impresii de ianuarie


Asteptam astazi pe cineva sa mergem la teatru si,incoltita din toate unghiurile si partile de un frig demonic,rupt din inima unui comar sadic,mi-am indrepat privirea catre drumul brodat de gropi si zapada terfelita prin noroi pustiu.Acolo,zacand intr-o aura de neputinta crunta,dormea etern un porumbel.Si atunci am realizat...
...am realizat ca zborul lui inmiresmat de libertate si vazduh fusese redus ireversibil la pene intinate,reci,ude pe un asfalt neprimitor.Am realizat ca trupul acela imbratisat de aerul armonios al verii si sarutat lacom de razele diminetii de mai se daruia involuntar pamantului acoperit de straturi violente.Am realizat ca ochii ageri in care se reflecta o lume ideal simplificata nu aveau sa-si mai ridice vreodata cortina plumburie a pleoapelor.Am realizat ca mersul nostim ce-l etala mandru in timp ce se legana cautand floricele de porumb si frimituri prin parc trecuse brusc pe pergamentul ingalbenit al amintirilor volatile.Am realizat ca sangele ce odata hranea o fiinta docila,a lumii fara notiunea lanturilor si a urii alimenta acum niste crapaturi insipide dintr-un oras in coma.Am realizat ca pana si nevinovatii mor.
Uneori,ma simt ca un porumbel calcat de masina destinului...

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

Glass eyes



Mergeau toti pe acelasi bulevard nemarginit si infinit,brodat de-a lungul bratelor sale incapatoare cu magazine si magazinase,florarii posace,chioscuri miniaturale.Ningea cu polen auriu,respiratie de galben pai,rafale de soare cocoloase.Din cupa cerului li se permitea muritorilor pacatosi a bea...
Din aceea masa omogena un element parea ca se razvrateste.Si in ochii lor,in ochii lor se citea raspunsul!Pe fiecare iris se faleau incrustate toate cuvintele de prisos a fi rostite,caci trupul si mormaitul mut al buzelor veninoase emanau totul cu o claritate sadica...
"Curva!Uite cum merge,ce tupeu are!Cum sa te prezinti asa in public,cum sa n-ai tu pic de rusine?!Am auzit ca-i schimba ca pe ciorapi,cate unul in fiecare seara!Petrece in fiecare sera,se imbata de se face praf,fumeaza ca o serpoaica!Dar am vazut cu ochii mei!Si cum se preface ca nu-i pasa,cu o madrie de tarfa de lux!Daaa!Si ce limbaj are,totul o falsitate si o ipocrizie de nedescris!De felul cum se imbraca nici nu mai discut,e de neacceptat:degradant,nici macar un nebun nu s-ar preta la asa ceva!Dar,la ce sa te astepti,si maica-sa tot asa a fost...Aschia nu sare departe de trunchi!"
Cam asa vorbea creatura formata din mii de ochi si inimi de sticla.Pe ascuns,desigur.In umbra protectoare a ipocriziei si lasitatii pe care tot ei o damnau.
Geamurile pure ale vitrinelor reflectau cu totul altceva,insa.O fiinta vulnerabila se unduia precum un val rusinos,manata de o inertie indescifrabila.Volanele camasei stravezii acompaniu o fusta rosie voluminoasa,cercei zurlii,par iesit din tipare.Privirea acoperita de un val sclipitor si ud urmarea obedienta trotuarul,umilita de umilirea lor.A celorlalte priviri.A judecatorilor orbi...
Mesajul?Unele curve exista doar in imaginatia ta...

vineri, 22 ianuarie 2010

First seventeen


Si ceasul batu ora 12,si clipa trecu instantaneu,si gandul nici nu se dezmetici bine.Brusc,simteam o arsura pe bratul drept:intensa,flamanda,sapata in centrul celulelor fara drept de impotrivire.Gandaceii de argint coseau din greu fire fragile,brodand intr-o durere extazianta.Simteam pacanitul acelor in tample,in privire,in spirit.Nemaiputand rezista,am ridicat volanasul piersichiu al bluzei pana peste umar.Tatuajul se lafaia pe pielea spalacita,subtire:"17"...
Sunt un om cu adevarat iubit.Nu credeam ca o sa pot zice asta vreodata cu inima impacata,dar iata ca astazi am ocazia.Pentru prima oara in existenta mea limitata de timp si granite am simtit in inima fiintei ca intr-adevar pot tipa:"Nu sunt singura!".Azi mi-a curs prin vene viata.Azi mi-au curs prin vene zambete,imbratisari,sentimente brute si nedefinite.Azi mi-a curs prin vene fericire veridica.Azi nu mi-a mai fost sangele otrava,ci tamaduire.Azi am iubit cu o licarire stranie in bataile calculate,in ochii pe ascuns imbracati in lacrimi,in buzele tremurande de atat sentiment.Azi mi-au curs prin vene numarul "17",cafea,bucurie,obraji calzi,parfumuri tari,fum hipnotizant,ideea ca apartin cuiva,unui undeva,unei lumi infinite.Azi,mi-ati invadat venele voi toti,cei care ma coplesiti cu dragoste nemeritata,si pentru asta va datorez universul.Azi...azi am mai crescut cu un centimetru-in intelepciune!

joi, 21 ianuarie 2010

Last sixteen


Mereu am considerat varsta doar un "numar":inca o eticheta sociala,inca o piatra de hotar,inca o restrictie.Si,iata,am (aproape) bifat si casuta asta din calendarul vietii mele!Ma intreb:oare cate mai am?Nu,nu mai alunec deocamdata pe panta asta-azi va salvez de la un monolog lugubru,va las sa visati in continuare o lume roz si plastica(stiu,si eu ma mai refugiez cateodata acolo).
Nu mai stau de rezumate acum.Un lucru e cert:am trecut prin foarte,foarte,foarte multe.Daca le enumar,isi pierd farmecul straveziu si parfumul unic.Trebuie doar sa adun cicatricile si arsurile dulci de pe inima si totul se va desfasura ca un film vechi pe pelicula noua.Si totul va fi bine...
Nu pot sa spun decat "Multumesc!" pentru ca am mai trait un an,o viata,o eterniate deghizata. Nu e asa cum m-as fi asteptat acum 7-8 ani sa fie,dar merge,sa zicem...(:)) )
"Adolescenţa nu este doar o perioadă importantă a vieţii, ci şi singura perioadă când putem vorbi despre viaţă în sensul complet al cuvântului."
Michel Houellebecq

miercuri, 20 ianuarie 2010

In fond...


In fond,toti suntem copii.
In fond,toti iubim copilareste o jucarie vie.Sau chiar mai multe!
In fond,viata e toata o copilarie.Asta chiar daca uneori e luni de prea multe ori si ne trezeste mama sa ne ducem la scoala,desi nu vrem deloc,deloc,deloc...
In fond,toate minusurile sunt ca o julitura:doar sperietura naste lacrimi,durerea e stearsa odata cu ele.
In fond,emotiile sunt pietricele pe care le aruncam in lac si observam cum plutesc unde din ce in ce mai mari.
In fond,saruturile sunt ca prima inghetata cu zmeura si frisca din primavara.
In fond,e normal sa ne suparam cand cineva ne-a furat lopatica,desi cea adevarata e topita deja in amintiri.
In fond,sufletul e doar o minge curcubeu jucata de destin si oameni pe degete.
In fond,copilul din noi nu creste niciodata:nu vrea,nu poate,nu concepe asta.
In fond,si moartea e o joaca...
In fond...o sa fiu toata viata un copil!

marți, 19 ianuarie 2010

Ignorance is your new best friend


Ignor:
Actor,
Decor,
Amor.
Stric.
Pic.
Clic!
Traiesc,
Gandesc,
Ametesc.
Nor?
Dor?
Mor?
Jucator...
Iubind,
Construind,
Nimicind...
Telefon:
Carton-
Canton
Monoton.
Cercel-
Cantecel
Curatel.
Ispita-
Parasuta
Aurita.
Tragedie-
Fasie
Zburlie.
Mangaiere:
Extaziere,
Placere,
Cadere.
Oglinda:
Tinda
Aburinda.
Buze:
Obtuze,
Confuze.
Napasta:
Albastra,
Maiastra,
Mincinoasa.
Cand?
Band?
Dand?
Plec...
Trec...
Iubesc...
Dezamagesc...
Revolta!

luni, 18 ianuarie 2010

Scarred


Nu m-am mai privit de ceva vreme,sincer.Nu o simpla si fugara privire in oglinda,ci o radiografie deplina.Si ce am observat,pe langa toate criticile subiective legate de multe aspecte,ca imi iubesc si imi respect cicatricile.Sunt tatuajele naturale ce-mi tradeaza trupul ca irepetabil.Un inventar rapid se cere efectuat:
-la 2 ani,de 2 ori in aceeasi zi am dat cu dragutul si golul meu capusor in teava de gaze(pe atunci de la soba),rezultand un semn evident colt-ochi-dreapta
-pe la 5-6 ani m-am taiat intr-o tabla ruginita la genunchiul stang
-tot pe atunci imi taie spranceana(nu se mai stie care) un cocos intr-un cimitir(pe bune.stiu.anormal)
-mai cresc eu,mai ma duc intr-o excursie,cad pe un set de scari de beton,ciment,ce era el(de departe cea mai grava patanie,care,miraculos,nu m-a prea lasat cu semne nici evidente,nici ascunse)
-ora de sport:zbenguiala,blablabla,,ma impinge careva,vanataie la glezna dreapta;zic "nu-i nimic,nu mor eu din asta!",ignor cateva zile respectiva;ma trezesc cu gaura in picior,imi sapase in carne :|(exagerez faza cu gaura,dar era destul de neplacuta imaginea)
-merg cu bicicleta printr-un parc,zic"uite,pot sa merg fara maini,pot sa merg fara maini!" si pot-fix in masina unuia!!ii stramb portiera,ma mai "pictez" cu niste julituri consistente pe la cot
-"n" taieturi de la cutit facand mancare,placinte,etc.
-de la epilat se subintelege,imi tremura mainile ca la Parkinson
-si lista continua(in seara asta sunt un lant format din zale de lapsus;nu ma bagati in seama).
Nu afirm ca palmaresul meu e admirabil,dar e destul de dens pana acum.

Si uite asa sunt eu unica.Printre multe altele,desigur.Si-mi place sa stiu asta...

duminică, 17 ianuarie 2010

For sale!


In primul rand,vreau sa-mi cer scuze celor care (imi mai citesc blogul si) se asteapta sa scriu framantari interioare si filozofie stangace-in ultimul timp n-am timp nici sa mor.Ceea ce e cam paradoxal,dat fiind ca timpul e mereu langa mine,sub mine,deasupra mea,in ambele parti,mai,mai ca mi se lipeste si de frunte.Eu ba nu pot sa-l salut,ba nu vreau...
Oricum,azi am ajuns la o concluzie:ma scot la vanzare!Da,da,ati auzit bine!Ma scot la vanzare!Cer putin:pe cineva care sa ma respecte,sa stie sa faca un masaj bun,si sa tina la mine.Ce ofer in schimb?Tot ce am:IUBIRE.Licitatia a inceput de cand m-am nascut.Numai suma a refuzat sa apara...

Astazi am aflat de la o doamna foarte draguta care vindea mere crantanitoare,super bune si sanatoase in piata reteta pentru o petrecere ideala:"lautari si orez cu lapte".Asta e de tinut minte! :))

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

I give up!


":|".Atat.Atat.Atat...
Multumesc pentru asta,Ada!>:D<

Luati cartea cea mai la indemana,deschideti la pagina 18 si scrieti aici a 4 a propozitie:
"M-au pus in pat imediat ce m-au gasit,derutat si nestiind absolut nimic din ce mi se intamplase."

Fara sa verificati, cat este ora?
19:35.

Verificati!
19:35=)).

Cum sunteti imbracat(a)?
Pantaloni de casa negri si largi,bluza pufoasa verde inchis si botosei verzi:X.

Inainte de a raspunde la acest chestionar,la ce va uitati?
Deviantart.

Ce zgomot auziti in afara celui al calculatorului?
Pisicile cum distrug totul pe hol,apa din calorifere,propria respiratie.Plus Sting:"Shape of my heart".

Cand ati iesit ultima data si ce ati facut cu ocazia respectiva?
Azi la 8 dimineata si mi-am chinuit 7 ore din viata.:|

Ce-ati visat ieri noapte?
La cat dorm eu,nu prea mai apuc sa mai si visez...

Cand ati ras ultima data?
Mai bine ma intrebai de plans.Era mai usor.
De dimineata.

Ce aveti pe peretii incaperii unde sunteti?
Postere,etichete roz,galbene&portocalii(notite),11 foite cu top "10 VH1"(ex.Metallica,The Police,Guns N'Roses,Pink Floyd,Depeche Mode,Aerosmith,Linkin Park,AC/DC,melodii pe care le ascultam in White Horse8->,Milenium Rock&episoade din "Jack,piratul cel teribil=)):X),un panou mare cu citate,jucarii micute,un balon pastrat din vara(Junior:>),doua tablouri geniale(cuscra&fostul prof de desen:X) si o foaie pe care scrie"LOC DE DAT CU CAPUL". :D

Daca ati deveni multimilionar peste noapte,ce ati cumpara?
Ceva(mancare,haine) pentru saraci,batrani,orfani.

Care este ultimul film pe care l-ati vazut?
"Ultimul samurai":X:((.

Ati vazut ceva neobisnuit azi?
Multe ciori.

Ce parere aveti despre acest chestionar?
E OK. :D

Spuneti-ne ceva ce nu stim inca.
Am obosit.Si la propriu si la figurat.

Care ar fi prenumele copilului vostru daca ar fi fetita?
Eva,Adela,Clarice,Maria,Lorelei.

Si daca ar fi vorba de un baiat?
Catalin,Adam,Adrian,Marius.

V-ati gandit deja sa locuiti in strainatate?
Da si nu.

Ce ati dori ca Dumnezeu sa va spuna cand intrati pe Poarta Raiului?
"Bine ai venit!''

Daca ati putea schimba ceva in lume(in afara de politica),ce ati schimba?
Iubirea.Nu e suficienta p-aici.

Va place sa dansati?
Depinde.In ultima vreme,nu.

George Bush?
:-L.

Ce ati vazut la televizor ultima data?
Cateva minute din Stirile PROTV.

Care sunt cele 4 persoane care ar trebui sa preia acest chestionar?
Cine vrea.Cine da mai mult:)).

vineri, 15 ianuarie 2010

And then there was...blue!

Continuam seria obsesiei.

"Cand spun albastru

Cand spun albastru
Spun vis, speranta si dor…
Cand spun albastru
Vad visele cum devin adevar…
Cand spun albastru
Aud muzica ingerilor din Betleem.
Literele acestei culori
Parca sunt sunete
Din simfonia timpului meu implinit.
Daca ar fi sa-mi fie dat
Sa si pipai albastrul
Atunci voi fi
In sfarsit
Fericit."
Benoni Catana


"...sa-i iei lentile de contact albastre ca neonul:cand il bagi in priza sa lumineze!..."
Asa o sa fac,draga mea veverita pe cocaina,asa o sa fac...

Maine am de trecut peste o piatra.De fapt,trebuie s-o macin.Wish me luck!

joi, 14 ianuarie 2010

Blue


A devenit mai mult decat o obsesie enervanta.A evoluat.Inainte de acest episod nedefinit pot spune ca nu apreciam in mod special culorile si simbolistica lor,atasandu-ma doar de cateva orgolii si preferinte copilaresti.Insa acest "domn" pervers a hotarat sa-mi invadeze fiecare simt cu prezenta sa aparent inofensiva,facandu-mi ochii sa-l urmareasca infinit,preotesele lui devotate.
Citat (...de undeva):

"Dintre culori, albastrul este cea mai adanca, caci privirea patrunde fara a intalni nici un obstacol. Albastrul este cea mai imateriala dintre culori. In general, natura nu infatiseaza albastrul decat alcatuit din transparenta, adica un vid acumulat, vid al aerului, al apei, vid al cristalului sau al diamantului. Vidul este precis, pur si rece.

Albastrul este cea mai rece dintre culori si, in valoarea sa absoluta, cea mai pura, in afara vidului total al albului neutru. Albastrul deschis este calea reveriei, iar cand se intuneca, albastrul devine o cale a visului.

Un mediu albastru calmeaza, linisteste, dar, spre deosebire de cel verde, nu tonifica, pentru ca el nu prefigureaza decat o evadare fara priza asupra realului, o eliberare care, cu timpul, devine deprimanta."

Nu cred ca pot sa mai adaug ceva acestei descrieri.Este...infricosator.De fapt,e una din torturile mele favorite,pot sa afirm.Singurul moment cand ma simt impacata cu mine si cu universul este atunci cand sunt in gradina de la tara,rasfatata de un covor imbietor de iarba franta si amenintata de vastul azuriu.Uneori am impresia ca se va prabusi peste mine,ca ma va inghiti,ca ma va face una de-a lui.O sete de nepotolit...Clipe eterne..De nepretuit.

miercuri, 13 ianuarie 2010

Creepy girl in sight!

Ok,ori sunt eu paranoica,ori se uita lumea ciudat la mine atunci cand trec pe strada.Serios.Nu glumesc.O frumusete rapitoare NU detin,deci inevitabil tind sa-mi indrept parerile catre ceva mai alaturat frateste semnului "minus".Nu sunt extravaganta,insa incerc de fiecare data sa ma exprim prin vestimentatie,accesorii(fac cercei si nu numai pe banda rulanta,am martori sa confirm:)) )&co.,si asta se pare ca pe unii ii deranjeaza vizual.Insa una e sa faci un semn discret "vecinului de trotuar" dupa ce m-am indepartat macar o distanta decenta incat sa nu va aud,si una e sa te holbezi EVIDENT la mine.Nu dau exemple,a ajuns sa-mi fie sila de ele si mila de cei care le produc.Vorba lu' nea Sting:"I'm a legal alien,I'm a legal alien..."Exagerez.Stiu.Am o tendinta,trebuie corectata.Sau nu?
Rugaminte:Cand merg,eu n-am sa inchid ochii.Asa ca inchideti-va voi gurile. :D

marți, 12 ianuarie 2010

Conversatie















EA:Alo?
EL: ...eu sunt.
EA:Ah...Mi-era dor.
EL:Si mie.
EA:Ma mai tii minte?
EL:Nu as putea sa te uit vreodata.
EA:Eu incerc.Si nu reusesc.
EL:Vrei...Vrei sa ma uiti?
EA:NU!Nu pe tine...
EL:Nu inteleg,iarta-ma.
EA:Vreau sa ma uit pe mine.Vreau sa ma sterg cu un burete urias.Vreau sa ma reincarnez intr-o fiinta cu adevarat valoroasa.
EL:Aberezi.
EA:Asa fac mereu.
EL:Stiu.D-aia te-am iubit.
EA:"Te-am iubit"...Hmmm.Suna...diferit.
EL:Stiu.
EA:...doare.
EL:Stiu.
EA:Incredibil.
EL:?!
EA:Ma urasti?
EL:Imposibil.
EA:Iti place tortura?
EL:Niciodata.
EA:Atunci nu te cunosti.Esti sadic pana la ultimul vas de sange si ultimul ciob de os.
EL:Delirezi.
EA:Fenomenal.
EL:Mereu ai considerat exagerarea amantul perfect al sentimentelor!
EA:In lipsa unuia mai bun...
EL:Ma jignesti.
EA:Asta intentionam.
EL:Unde se ascundea lupul moralist!Intr-o camasuta de noapte stravezie,cu broderie verde crud si dantela sidefie.Ah,si cu parul desfacut!
EA:Cum ti-ai dat seama de toate astea?!
EL:Iti tremura vocea.
EA:?!
EL:Tu esti invincibila.Esti un munte etern cladit din carne de femeie si suflet de razboinic.Intr-un singur moment al vietii "noastre" te-am vazut,simtit,gustat vulnerabila:atunci cand stateam pe fotoliul vechi,privind gradina.Si asa erai imbracata,asa mi te dezvaluiai,astfel iti aruncai zidul protector spre taria podelei.Erai...tot ce imi dorisem vreodata si nu stiam ca imi doresc!
EA:...
EL:Plangi?
EA:Suspin.
EL:Ah.
EA:De ce?
EL:?
EA:De ce "eu" si "tu" scriu acum pe geamul aburit,si nu "noi"?
EL:Nu suntem meniti.
EA:Cum poti sa stii cu siguranta?
EL:Mi-a soptit inima.
EA:A mea nu mai poate sa sopteasca.Nu mai poate face nimic.A murit.
EL:Imi pare rau.
EA:Stiu...
EL:Mai ai fotografia?
EA:Nu.Am ars-o.
EL:...
EA:...tu?
EL:...
EA:Imi pare rau.
EL:Stiu...
EA:Fierbe cafeaua.
EL:Maine...la fel?
EA:La a doua picatura de ploaie o sa fiu langa telefon.
EL:Stii...inca te iubesc.
EA:Stiu.Si eu pe tine.
EL:...
EA:Pa...
EL:Imi lipseste ingerul de langa fereastra aburita.
Telefonul isi zgudui rosul sub mana hotarata ce il impinse spre tacere.O dilema a infinitului...

luni, 11 ianuarie 2010

Ningea...in iulie?!

Ningea...in iulie?!Dar cum era posibil?Chiar zapada?Chiar in iulie?Imposibil...sau nu?!
Un nor falnic de fulgi rotunzi,unsi cu sarutul tandru al palidelor nuante traversa curtea sub aripa nepasatoare a vantului.Ca o nestapanita simfonie muta,culegand note nepangarite si amestecandu-le cu iarba plina de savoare,el isi urma necontenit un drum imaginar.Portativul se impletea in parul moale si verde al piersicului singuratic,pitulat intr-un ungher umil.Era pe bratul sau de lemn un semn atat de simplu,tainic,sacru...
Ochii cufundati in cupa plina de nectar a noptii gasira scaparea de sub patura de bumbac fin si,intelegand spectacolul eliberator,cautara a-i impartasi compania.Un val tesut din forta a o mie de furnici electrizante ii acoperi trupul ca un giulgiu salvator.Mainile deschisera geamul fara impuls,iar rama cu vopsea scorojita ii zgarie lin coapsele goale pe cand aluneca afara.Gestul facu linia adanca a bustului a-i tresari,amintind carnii moi de trufia indreptatita.Era in ea o pasiune sigilata ce parea inevitabil distrugatoare in lipsa unei perechi de palme menite a-i lua in custodie inima cu putine primaveri in urma de socotit.Manata doar de complicitatea luminii si viclenia vartejului, darui un dans hipnotic mirajului.Halatul piersichiu intrase si el in joc,desi prefera sa se agate temator de trupul acela vibrant.Pecetea fecioriei era de necontestat:in aer,in petalele strivite de talpi blande,in ea...
Ca un copil se invartea in ninsoarea verii,sub privirea satisfacuta a lunii iulie...

duminică, 10 ianuarie 2010

Jumatate de zi


"Fericirea... un episod trecător în marea dramă a durerii."(Dostoievski)
Pai,tehnic vorbind,episodul meu dureaza maxim jumatate de zi.Fara plans de mila,fara foame de compasiune,doar mantia ruginie si scorojita a purului adevar.Un adevar care-mi este demonstrat zilnic prin siruri fierbinti de lava transparenta si ganduri ce n-ar trebui sa germineze in peretii ososi ai unui ieri om-copil.
Cand eram mica,aveam impresia ca lucrurile "rele" se intampla oamenilor "rai".Poate teoria loveste marsav nascatorul.Poate fructul acela e mult prea necopt pentru realitate.Poate e mult mai complicat de atat.Poate,totusi, nu sunt un om "rau"...
Va multumesc celor care ma includeti in universul vostru.Apreciez sincer.

sâmbătă, 9 ianuarie 2010

Surrender


Printre ceasuri vechi,pe sub sentimente prafuite,in inima unui caiet candva lipit de inima s-a ascuns si "copilul" asta mic si strain de mine...(lasat in forma originala,bruta,asa cum a venit pe lume...)


"Another day has just passed by
And what do I remember?
That I was just alone and scared
And I thought I wouldn't settle...

I saw my life flash in one second:
I had no life,so it was brief.
Forthere I had no angel in it
To keep me safe and sound
Not weep...

You were not there to comfort me,
To say the smallest word with pasion,
Protect myself from my worst enemy
That stood well kept inside my tension...

I was the only one to see
The dark,profaning future coming,
There was no choice,I was so keen,
In making my end less stunning...

A clear,cold bullet through the flesh,
A beautiful sound ringing,
Another life seemed nevertheless
The most exquisite present...

Why did you come to spoil my fun?
Why did you make me question?
I was decided not to run
You made torture from liberation...

Stand I now with arms around me,
Ashamed that I once almost failled
Now,only love my true guide be
In life,in death,and in between...

"

Imbratisarea aceea nu a venit niciodata.Cel putin nu din exterior.Am fost nevoita sa invat sa ma salvez singura.

vineri, 8 ianuarie 2010

Alla,papusa metalica ce vinde sentimente



Alla se trezeste in fiecare dimineata la fix 8:22,fara nicio secunda intarziere;atunci cand secunda insa e prea vicleana si aluneca pe sub limba ceasului ca un tipar viguros,ea are grija sa o captureze cumva-si reuseste mereu.Alla se imbraca in rochita cufundata intr-un ceaun de nuante piersichii,peste care un om binevoitor dintr-o fabrica binevoitoare a turnat grijuliu un ansamblu simetric de linii adormite,drepte,inclinate de povara proprie,spre a forma un camp de carouri mulate.Alla isi bea ceaiul de tinichea pe veranda unde timpul trece doar in vizita,arareori,grabit ca un postas amant.Alla isi pregateste geamantanul rosu cu meticulozitate,avand intotdeauna grija ca cifrul lucios sa nu i se agate de incheietura fragila,metalica.Alla fura balerinii din unde de cupru de pe hol,ridica cu dificultate blocul din foc,si inchide usa de la intrare-nu inainte de a bate de 3 ori pentru a se asigura ca nu a lasat nimic important in urma.Alla paseste cu masura calculata strict pe drumul umilit etern,iar buclele ei din aluminiu des,moale se leagana in ritmul miscarii.Ajungand la gara,Alla se aseaza strategic in orizontul fiecarui trecator,deschizandu-si cufarul si dezvaluindu-si comoara oamenilor grabiti,plictisiti,nesatisfacuti pana la ultima bataie imaginara a soarelui de vara.Alla vinde ceva util multora din cei care nu au timp sau putere a-si fabrica singuri:sentimente.Fericire(in ambalaj fosnitor,spre a vibra in fiecare celula),prietenie(cu aroma de ciocolata topita,flori de cires alb si maini imbarligate),iubire(ce forma sublima,umpluta pana la refuz cu pasiune bruta si visare necontenita!),implinire(invelisul de desavarsire completeaza ideal triplul blat senzatie-simt-glorie),veselie(ca un foc de artificii domolit doar de constient),incantare(superba vraja hipnotica avand o nota subtila de extaz),si multe altele.Alla s-a straduit mereu sa aiba o gama variata de produse,doar n-ar vrea sa-si dezamageasca in vreun fel clientii.Alla are un regret insa:ca zambetul nu e sentiment;dar,fiti fara grija,are sa-l faca prin decret!Ei?Ei trec si se mira,se zgaiesc,ba unii chiar cumpara cutiutele miniaturale atat de puternice in continut si aroma.Alla sta pe o piatra in vesmant de muschi pana cand si ceasul ei oboseste,fluturandu-si genele reci,slefuindu-si buzele crapate de rugina,imbunand multimile cu ochii ei de argint neted in care s-au ascuns voit doua luminite azurii.Cand noaptea a preluat fraiele ciclului,Alla se intoarce acasa,saruta intr-o urare gradinita de menta,mananca o prajitura glazurata cu frisca aurie,apoi construieste pana la epuizare cutiute din sentimente.Inainte de a adormi langa ursuletul din sarme turtite si sinuoase,aseaza gentil rochita pe umerasul din sifonier,ramanand ca lumina unui bec antic sa se izbeasca nestiutoare de pielea ei de nepenetrat,glaciala,fara imperfectiuni.Incet,isi desface fermoarul dintre coastele ascutite,alunga cele cateva panze de paianjeni ce au inflorit pe plamanii artificiali,si scoate concentrata un glob pulsand,mirosind a cald,pulsand imbujorat-inima.Scanteile privirii ii fug in aceasta,si stau pe piedestalul de pe noptiera pana la semnele insistente ale urmatorului vizitiu infierbantat.Alla se acopera cu patura de plumb,strange la piept jucaria,ofteaza prelung,si baga sub perna cheita ce statuse pana atunci in spatele rectiliniu.Alla se preda intunericului instantaneu.
Alla se trezeste in fiecare dimineata la fix 8:22,fara nicio secunda intarziere...
Cititorule,te intreb,e nevoie ca Alla sa-si deschida geamantanul rosu si pentru tine?

joi, 7 ianuarie 2010

Tag,you're it!


Muuuultumesc,Adriana(Fluturi,vise si fum)!>:D<>

  • Cat e ceasul?
  • 17:26

    • Numele tau este...?
    Adriana Maria.

    • Porecla?
    Adri,Adrrr(cu multi de "r"),Anda,"Angelica"&so on.

    • Tatuaje?
    Inca sper ca se va infaptui si minunea asta...8->

    • Culoarea ochilor?
    Caprui.

    • Locul in care te-ai nascut?
    Targoviste,maternitate.(or so I was told:-?)

    • Mancare favorita?
    Ciocolata=p~.

    • Ai fost vreodata in USA?
    Nu :-<.
    • Ai infasurat vreodata pe cineva cu hartie igienica?
    Nu,dar nu e o idee rea asta:)).

    • Ai iubit pe cineva atat de mult incat sa-ti vine sa plangi?
    Nu am iubit,am avut impresia ca iubesc,si chiar am plans prea mult pentru asta.

    • Ai fost implicat in vreun accident de masina?
    (Slava Domnului!)Nu,si nici nu-mi doresc:-s.

    • Crutoane sau bacon?
    Capsuni se poate?:D

    • Zi favorita din saptamana?
    Vineri sau marti,depinde.

    • Restaurant favorit?
    N-am.

    • Ce sport iti place sa urmaresti?
    Volei pe plaja=P~.

    • Bautura favorita?
    Cafea:X.

    • Inghetata favorita?
    Fructe de padure=P~.

    • Walt Disney sau Warner Bros?
    Both.

    • Restaurant fast food favorit?
    Am renuntat cu ceva timp in urma la produsele fast-food,dar sa zicem,daca trebuie in mod extraordinar,McDonald's.

    • Ce culoare are dormitorul vostru?
    De lamaie lesinata(=)) ).Serios acum:galben deschis.

    • De cate ori ai copiat la un examen?
    La examen,nu,la teste,mi-a mai fugit privirea:">.

    • De la cine ai primit leapsa asta?
    Adriana(Fluturi,vise,fum)>:D<.
    • In care magazin ai fi cheltuit toti banii de pe card?
    In ceva cu multe lucruri vintage,unicate.

    • Ce faci de obicei cand te plictisesti?
    Ascult muzica,fac cercei,ma cert cu frate-miu.

    • La ce ora mergi la culcare?
    In general,1-1jumate-2 dimineata.

    • Cine o sa raspunda primul/prima la leapsa asta?
    Mada(The colour of my soul).

    • Cati din cei carora le trimiti lepasa nu iti vor raspunde?
    Don't ask me,ask them!I can't see into the future,you know!

    • Ultima persoana cu care ai luat masa la restaurant?
    Can't remember exactly.Stiu ca ultima oara am fost cu Ana la o cafea.(Si ce cafea,vai de mine...)

    • Ce asculti in momentul asta?
    System of a Down-"Roulette":X

    • Care este culoarea preferata?
    Galben,albastru,verde,negru.

    • Mare sau lac?
    Maaaaaaaaaare:>:X.

    • Cate tatuaje ai?
    "0" barat:((.

    • Ai ramas vreodata fara benzina la masina?
    Not that I can remember.:-?

    • Ce preferi,pisica sau catel?
    Desi am si-si(1 bucata catel,4 bucati pisica),prefer pisica.

    • Ce anotimp preferi,vara sau iarna?
    VARA.Clar:X.

    • Esti solo?
    Nu e evident?:))

    • Esti indragostita de cineva?
    Nu cred:-?.

    • Cat e ceasul?
    17:51:">.

    Pasez lu' Mada(The colour of my soul):D.

    "Mireasma florilor de tei
    Le poartă paşii pe alei.
    El: cu gândurile-n rai.
    Ea: le-ar fierbe de un ceai.
    "
    (Romulus Filip)


    miercuri, 6 ianuarie 2010

    The joke's on you!


    Din secunda 1 de cand am reusit (cu eforturi consistente) a-mi depasi frica de moarte m-a oarecum fascinat.Nu simt ca alunec neaparat pe panta morbidului,insa suflul ei plin de lame ce descos metodic rani invizibile imi aminteste sangele sa curga mai repede,mai involburat,mai rosu-nu se stie cat va mai curge...Din cand in cand imi este reimprospatata imaginea tatuajului individual impregnat pe incheieturile tuturor,fara exceptii, si certitudinea ca niciun laser paranormal nu va putea sa stearga cerneala fatala-"muritor".Asa ca,decat sa ma ascund dupa cortina disperarii,negarii,prefer sa o las undeva intr-o paralela mai mult sau mai putin indepartata,si sa-mi dau silinta ca drumurile sa nu ni se intersecteze prea curand.In acelasi ton plumburiu,mentionez ca am scris undeva,candva,demult...
    "Moartea...nu e o trecere,asa cum cred unii.Nu!E un nume.Defapt,mult prea multe:femei,barbati,masini,iluzii,alcool,boli,arme,dragoste,indiferenta,dezastre,ura,ignoranta,
    mandrie,inevitabil...Nume de lucruri considerate acum la fel de banale ca pasta de dinti,sucul,viata."
    Nu sunt atat de "fraiera" sa iau in calcul vreodata sinuciderea ca o optiune de "eliberare" dintr-un cotidian majoritar tern deoarece,asa cum spunea cineva,"Sinuciderea e o solutie permanenta pentru o problema temporara".
    Viata,umple-mi fiecare celula si imbata-ma cu fiinta ta eterna!Cat mai am timp,cat mai am timp,cat mai am timp...
    P.S.Versurile unor cantece fredonate obsesiv zilele astea. :D

    "Slow motion"

    Miss Jones taught me English
    But I think I just shot her son
    'Cause he owed me money
    With a bullet in the chest you cannot run

    Now he's bleeding in a vacant lot
    The one in the summer where we used to smoke pot
    I guess I didn't mean it
    But man, you shoulda seen it
    His flesh explode


    Slow motion see me let go
    We tend to die young
    Slow motion see me let go
    What a brother knows
    Slow motion see me let go


    Now the cops will get me
    But girl, if you would let me
    I'll take your pants off
    I got a little bit of blow we could both get off
    Later bathing in the afterglow
    Two lines of coke I cut with Drano
    And her nose starts to bleed
    A most beautiful ruby red


    Slow motion see me let go
    We'll remember these days
    Slow motion see me let go
    Urban life decays
    Slow motion see me let go


    And at home
    My sister's eating paint chips again
    Maybe that's why she's insane
    I shut the door to her moaning
    And I shoot smack in my veins
    Wouldn't you?
    See my neighbor's beating his wife
    Because he hates his life
    There's a knock to his fist as he swings
    Oh man, what a beautiful thing
    And death slides close to me
    Won't grow old to be
    Junkie wino creep


    Hollywood glamorized my wrath
    I'm a young urban psychopath
    I incite murder for your entertainment
    'Cause I needed the money
    What's your excuse?
    The joke's on you


    Slow motion see me let go
    Oh yeah
    Slow motion see me let go
    Slow motïon see me let go

    (Original song by Third Eye Blind)


    "I will follow you into the dark"

    Love of mine some day you will die
    But I'll be close behind
    I'll follow you into the dark

    No blinding light or tunnels to gates of white
    Just our hands clasped so tight
    Waiting for the hint of a spark
    If Heaven and Hell decide
    That they both are satisfied
    Illuminate the NOs on their vacancy signs

    If there's no one beside you
    When your soul embarks
    Then I'll follow you into the dark

    In Catholic school as vicious as Roman rule
    I got my knuckles bruised by a lady in black
    And I held my tongue as she told me
    "Son fear is the heart of love"
    So I never went back

    If Heaven and Hell decide
    That they both are satisfied
    Illuminate the NOs on their vacancy signs

    If there's no one beside you
    When your soul embarks
    Then I'll follow you into the dark

    You and me have seen everything to see
    From Bangkok to Calgary
    And the soles of your shoes are all worn down
    The time for sleep is now
    It's nothing to cry about
    Cause we'll hold each other soon
    The blackest of rooms

    If Heaven and Hell decide
    That they both are satisfied
    Illuminate the NOs on their vacancy signs

    If there's no one beside you
    When your soul embarks
    Then I'll follow you into the dark
    Then I'll follow you ïnto the dark

    (Death Cab For Cutie-old love of mine...)

    "...stele de mucegai,cu gene de fire verzi,sprancene negru dur si buze vechi,prafuite..."

    marți, 5 ianuarie 2010

    Happy...?


    ...nu prea!Desi,pentru un om care sustine sus si tare ca intregul sentiment cu versiunile si nuantele sale este doar o sarada bine intocmita de creierul colectiv,stau destul de bine.Nu aspir catre maretie,preferand sa ma delectez cu simple si realmente influentabile elemente:un fir de iarba cruda,un nor razlet din vata-de-zahar celesta,o raza dezmierdatoare suflata cu amestec de aur si argint,un parfum revigorant si rece,un pumn de apa facuta din mii si mii de suflete nealterate de cristal topit,o buburuza neputincioasa,o rochie cu volum de gand bun,volatil,patata cu mandria unei petale imense de floarea-soarelui din iulie,o cana de cafea albastra fierbinte intr-o zi cu ploaie molcoma,niste mustati nazdravane de pisica dedicata,un asternut din vise dulci,o piersica imbracata in puf marunt si ascunzand nectar divin,si multe altele.Dar cel mai mare dar ce-l primesc zilnic,mai bogat sau mai zgarcit,in functie de circumstante,este ZAMBETUL.Unul,doua,trei,o mie,gustul ce mi se intipareste pe ochi nu satisface niciodata setea imensa ce zace dupa cerculetele colorate in aluna arsa.Supravietuisc dintr-un banal reflex social...
    Ma iubiti?Vreti sa ma mintiti frumos cu fericirea?ZAMBITI.Si eu voi intelege...

    luni, 4 ianuarie 2010

    Glumesti...


    Ploua.Normal,trebuia sa ploua,era de la sine inteles:cand cetatea-ti cedeaza in agonia torturii nu se poate ca sudoarea rece a naturii sa nu-si aduca omagiul.Si se sinucideau boabe mai flamande sau mai rotunde,mai limpezi sau mai obscure,mai distante sau mai amagitoare.Rontaia de ceva vreme o bomboana cu menta privind in gol,pe o podea foarte neprimitoare.Peretele nu se misca,trona peste parul ciufulit,o sfida cu nonsalanta.Soaptele rasunau timid:
    -Oamenii pur si simplu nu sunt...oameni!Daca ar fi cu adevarat oameni ar intelege ca si cel mai plapand cuvant poate zgaria un suflet la fel de fragil,in realitate.Dar nu!Noi suntem semi-masini,cu necesitati stricte,obiective bine stabilite,planuri de nezcruncinat.Spunandu-i unui complet necunoscut pe strada:"Hei,stai,opreste-te,miroase floarea asta si spune-mi ce simti,ce traiesti acum,in clipa asta!",probabil ca m-ar injura sau mi-ar spune ca nu vrea sa cumpere nimic,sa nu-mi mai pierd timpul inutil.Doamne,ce-am facut din noi insine?!Nici macar nu e vorba de judecata sau compatimire,ci constientizare.Suntem clonele perfecte ale unui nebun modelat genetic...Dar cine sa ma mai inteleaga si pe mine,pana si eu inca ma straduiesc!
    Galopul umed se intensificase,iar sclipirile de o clipa ce se dezgoleau prin geam ii trimiteau fior dupa fior pe sira spinarii.
    -Spala,apa,spala...
    Incercand sa continue discutia personala in gand,dadu capul pe spate,imprastiind mormanul castaniu pe cuvertura precum o mangaiere iubitoare.Un zgomot inversunat,aproape cataclismic vibra in toata ungherele camerei,ceea ce o facu sa se inece cu sfera aromata.Revenindu-si rapid,cauta oglinda,sperand astfel sa minimizeze efectele evidente ale unei recent posibile intalniri macabre,si descoperi...
    -...un fir alb!!
    Un fir de par alb...Un fir de par alb la 16 ani.
    -Glumesti!Un sir transparent isi croi drum pe obrazul bulversat.Ochii se impotriveau intamplarii,dezabroband hotarat din genele turtite.Buzele se sigilasera cu o uscaciune amara,din cand in cand pulsand bogat.Isi adaposti fata in palmele reci,ghemuindu-se.
    Intr-un colt,pe o noptiera scorojita,zacea o sticluta mica,verzulie,o bijuterie moderna din lumina si materie rasfranta.Era parfumul "blestemat",asa il numise.De cate ori isi pata trupul cu sarutul sau intepator,ceva nefast isi croia pasii spre drumul vietii ei.Nu era paranoia,ci cruda realitate.Trebuia sa-l sparga cu insufletire,sa-l aduca tribut gradinii posomorate,sa-l ingroape in cioburi si iz strapungator-dar nu putea,ceva ii lega invizibil mainile...Poate avea nevoie de durere,poate era asta drogul ei suprem.Poate o luase razna,cine stie...Poate avea nevoie doar de un impuls...
    -N-am sa-ti mai permit,TU nu ai dreptul asta...
    Lua sticla si pasi in curte.Ce perdea proaspata ii imbraca simturile,pielea,sufletul!Dopul se raspandi in sunet scurt.Piatra cea marunta de langa piersic mirosea acum a razbunare.Dulce.
    In camera,sarutul intepator se tanguia in ultimele rasuflari.Izbanda e doar a celor puternici...

    duminică, 3 ianuarie 2010

    ...


    "Haideti sa traim în asa fel,incat atunci cand vom muri, si dricarul sa ne planga."(Mark Twain)
    DA,sunt mai morbida.DA,sunt in general trista.DA,nu sunt cea mai sociabila persoana de pe planeta asta.DA,mi-e scarba si de mine adesea.DA,sunt ciudata!Asta nu inseamna ca tu esti normal.Nici pe departe...Nu-mi regret firea,desi unii se grabesc a ma compatimi.Of,voi,sarmane fiinte,nu vedeti ca eu traiesc mai intens decat v-ati putea voi imagina?Pe cand voi extrageti nectarul superficial al respiratiei cotidiene,eu ma joc in densitatea veninului ei,spre a-l transforma in licori de mii de ori mai pure si aromate.Solitudinea si amaraciunea sunt "felurile" preferate intelectului.Inima?Scurma si ea prin resturi;nu-i plangeti de mila,are propria fabrica de iluzii,traieste destul de decent din asta.Ideea e ca nu am nevoie de cuvintele cu subinteles ale nimanui: nu sunt pura,nu sunt fara de pacat,nu sunt un martir.Nu incercati a ma "inveseliti",va consumati degeaba-eu nu sufar,eu studiez suferinta.Nu vreau sa fiu catalogat drept "un om bun"-vreau sa fiu doar "un om"(laudele au si posibilitatea de a se intoarce impotriva subiectului cu arme ascutite:ingamfare,trufie,lacomie).Asa ca,data viitoare cand ma privesti in ochi nu spune:"Vai,ce palid stralucesc!",ci:"Vai,bine ca e valul acesta precaut peste ei,m-ar fi orbit setea captiva acolo!".Poate nu ma intelegi,dar nu asta e important.Daca eu si Dumnezeu cunoastem labirintul,restul este insignifiant.Nu mi-e frica,nu mi-e frica,nu mi-e frica...
    "Moartea este cea mai solida şi profunda dintre spaime, impusa omului de ignoranta sa."(Maurice Garcon)

    sâmbătă, 2 ianuarie 2010

    Puzzle


    M-am inselat amarnic.Si nu stiu daca ar trebui sa se nasca o scanteie lucioasa in ochi de bucurie sau un ghimpe gri de intristare.Daca pana recent consideram ca turnul fiintei mele a fost cladit prin eforturi si suferintele numai de mine cunoscute,intelese,apreciate,iata ca palma destinului vrea sa-si tatueze pielea imateriala pe obrazul constiintei mele..din nou.Intelegand si cu adevarat privind oamenii de langa mine am realizat ca sunt doar o "incropeala genetica".Un talent furat de aici,un sentiment lipit de colo,presaram un capriciu,doua,si iata!,se mai naste o fiinta.Perceptii mixte.Ma simt acum un covor facut din resturi,un puzzle reciclat,o carte nascuta din pagini diferite dintr-o biblioteca tragic arsa.Nu ma intelegeti gresit,ma incred ca piesele si bucatelele din care am fost ridicata au potentialul cel mai luminos,gandul cel mai bun,valvataia optima-erorile strecurate sunt pur omenesti,nu au de-a face cu planul original.Stersaturile aparute fie vor imbogati pictura,fie vor ruina capodopera...Totusi,parca am scazut cu un centimetru,nu in inaltimea trupeasca,ci cea sufleteasca.De ce mi-ati ars buletinul sufletului,ce drept aveati?Cum mai pasesc eu dincolo de granita?Cum,ia spuneti?!Lasa,o sa gasesc eu o cale...
    "Identitatea. Masca oficială a fiecăruia."


    vineri, 1 ianuarie 2010

    Amorul rosu inghetat 4


    "-Camelia,nu,nu vreau sa-i recit postasului o poezie despre scrisori!Camelia,nu vreau sa mananc ursuletii din jeleu multicolor!Camelia,nu,nu vreau sa ma duc la joaca,se vor purta urat cu mine!Camelia,nu vreau sa fiu "normala"!Camelia,NUUU!..."
    Culoarul era negru,tern,morbid.Nesfarsirea lui devenea sufocanta,peretii se aplecau spre a o ingloba pe creatura aceea insignifianta ce ii strabatea,fluxul lacrimilor se cicatriza arzator pe obraji.Sentimentul ce-i domina secundele era unul de abandon absolut-lumea intreaga se golise de orice alta respiratie, in afara de una...In afara de a ei...Inima se stafidea in interiorul pieptului involburat,iar sangele ii trimitea turturi violenti inspre vene:nu se mai termina cosmarul,nu mai inceta tortura,nu i se mai dezgolea raspunsul...
    -Camelia,scoate-ma de aici,nu mai vreau!Nu sunt un om rau,te rog ia-ma de aici!Camelia...Nu vreau sa mor...Camelia...
    Tremurul o impiedica sa mai articuleze.Mainile devenisera corzi de chitara posedata.Ochii se pierdura sub pelicula stravezie si umeda.Osandita...Si,ca de nicaieri,un hau i se tari pana pe sub picioare si o transforma in mireasa lui intunecata.
    -Aaaa!Eva se ridica,fiind impinsa de un arc invizibil capsat de tricoul maroniu.Prima imagine?Adam stand in picioare,deasupra ei,cu o vaza galbena in maini,si cu telefonul ei cel prafuit intre umar si urechea stanga.
    -Uhmmm,nu cred ca apa o sa mai fie necesara...Pai,s-a trezit singura,si cred ca nu-i nimic prea grav.M-am speriat,normal,dar acum totul e bine.Imi pare rau ca te-am deranjat,Camelia,o sa te sune ea peste 10 minute.Pa!
    Pupilele fetei dilatasera la maxim,felina infricosata de prada si destin.Creatura rosie se zburlise,dar nu-si cedase intensitatea focului nimanui.Il tintise cu o intrebare clara pe gura inca zvacnind:
    -CE S-A INTAMPLAT?!
    -Ai cam...lesinat!
    Rasul lui izvorase senin si natural,ca un gand inocent
    -Si asta e amuzant?!
    -Amuzanta e scena pe care o pictam noi acum!Adica,uite-te si tu!Bine ca sunt perdelele trase si murdare,ca altfel ne-am fi vazut maine in ziar,cu siguranta.
    -Multumesc pentru faptul ca-mi amintesti de gradul de curatenie al locuintei mele,apreciez.
    Draga de ea,i se metamorfozase sufletul in cel de copil si postura il acompania sincronizat:maini incrucisate,privire patrunzatoare,buze lipite,intinse,determinate.
    -Apropo,daca binevoiesti sa ma lamuresti,ce cauti cu vaza aia deasupra capului meu?!
    Isi lipi si mai mult gleznele tari de soldurile Evei,si senzatia capatase iz de electrocutare pentru ambele parti.
    -Am vazut ca nu reactionezi deloc,asa ca am sunat-o pe sora ta,sa-i cer un sfat.
    -Doamne,ia-ma!
    Tanara isi lua fruntea in palme,resemnata.
    -Adam,ca sa stii si tu,de acum inainte,de cate ori se intampla ceva de genul,mai intai suni la 112,sau NASA,sau Papa!Niciodata,si pun accent puternic pe NICIODATA,nu o suni pe Camelia!Intelegi?!
    -Inteleeeg...cred.
    Cate zambete demonice mai avea ascunse sub maneca?Interminabil sir,interminabil...
    -Si sora mea te-a sfatuit sa-mi dai in cap cu aia?si facu un mic semn spre pata de soare suspendata.
    -Nu,nu,stai linistita,esti in siguranta.Mi-a spus sa-ti dau cu putina apa pe fata sa-ti revii.
    -Adam,acolo incap cam 2litri-e destul de putin,ce crezi?
    -Exagerezi!si,terminand fraza,scoase limba la ea.
    -Ah!(asa suna indignarea Evei)Te comporti infantil!Da-te la o parte,sunt bine acum.
    In realitate,camera vazuta din picioare se invartea subtil cu ea,iar bratul lui ii deveni astfel momentan sprijin.
    -Nu esti bine.
    -Ba sunt bine!
    Ridica barbia si dadu peste margelele de menta:toata energia trupului ei de 22 de ani se scurse instantaneu prin podea,precum un val din matase grea.
    -Ba nu esti bine,recunoaste!
    Incerca sa o conduca spre canapea,dar ea se impotrivi.
    -Acum tu te comporti infantil!
    -Sunt bine,lasa-ma!
    Adam o impinse gentil,dar suficient jos. Trupul cazu lejer, modeland buretele mobilei.Se vedea expresia lui mutilata de o masca a furiei.
    -Si atunci de ce ai reactionat asa cand ti-am spus ce ti-am spus?!
    Deci chiar se razvratea duhul meschin captiv in cusca de inger,era posibil...
    Sirurile de apa sarata isi incepura drumul fara intoarcere din coliba ochilor tinerei.Deznadajduita,vulnerabila,umilita.Haul trebuia sa i se deschida acum,nu in obscurul neintentionat.Adam se aseza pe masa,avand chipul Evei aliniat perfect cu al sau.Conexiunea globurilor de frunze frante aproape tangibila se nascuse.Confesiunea veni cu mantie de salvator:
    -Adam,e simplu:pentru ca mie nu mi-a spus niciun barbat niciodata "Te iubesc!"...
    Cateva clipe se scursera si nimic nu se schimba:linistea ingropase ecoul ultimelor clinchete,lumina incepea sa se retraga spre alte colturi ale lui Decembrie,vaza galbena era stinghera in mijlocul camerei.
    Peste Adam trecuse un curent mai puternic decat orice alt cataclism.O saruta pe frunte,se ridica fulgerator si tranti usa in urma lui.
    -Cred ca e un blestem...
    Eva lasa capul pe spate,si isi intinse bratele ca si cum ar fi zburat.
    -"This is the story of my life...",se raspandeau sunetele din gura ei inrosita.Gata!si sari dreapta.Nu-mi mai plang de mila,nu rezolv nimic!
    Isi scoase tricoul si incerca sa se indrepte spre masa din bucatarie,unde trona o sticla cu tequila.Ceva imaginar ii spuse insa sa se uite inapoi spre canapea.Mainile ii acoperira buzele,iar printre degete sopti:
    -Pistolul...
    Pe el abia se zareau doua puncte rosii,doi nasturi microscopici in relief.
    Soneria telefonului o facu sa scoata un tipat ascutit.
    -Alo!DA,Camelia,sunt bine,nu trebuie sa te ingrijorezi!De ce,n-am nimic!Nu,nu tremur,de ce ti-ai inchipui asta?Halucinezi,vocea mea nu are nimic.A...a plecat,avea ceva de rezolvat(in Iad,presupun...)Uite,o sa ti se para ciudat,insa sa stii ca te iubesc enorm,niciodata sa nu uiti asta,ok?Nu-i nimic,nu m-am lovit la cap,de cate ori trebuie sa repet?!Trebuie sa ies pana in oras,te las(sper ca nu de tot).La revedere...
    Arunca pe ea un pulover verde,paltonul,un fular in dungi fistichii,baga arma in rucsac si incuie usa in urma.Inainte sa plece,mai arunca o privire prin vizor inauntru.
    -Daca nu ma mai intorc,macar sa stiu ca mi-am mai privit o ultima data viata in ochi...Si ce viata jalnica!
    Fulgii coborau,coborau,coborau in tandem cu Eva scarile.Telefonul o zgudui sonor din buzunar.Pe ecran scria mare "Adam".Cum era posibil?De unde avea numarul ei?
    -Alo!
    -Te astept jos,trebuie sa vorbim.
    -Vin.
    Porumbeii pazeau ferestrele mari,grilajul invechit,sufletele.
    -Am...facut ceva rau.
    Eva suspina adanc.
    -In 2 minute sunt acolo.
    -Imi pare rau...
    -Stiu...
    -Totusi,ma simt onorat ca am fost eu primul.
    -Adam,taci!
    Inchise.Se opri o secunda sa admire pasarile.
    -Voi aveti totul,aveti libertate,putere,dulce automatism.Eu?Nimic...
    Scarile pareau fara sfarsit.
    -"These are the lies a have created.."
    Nimeni,nimeni,nimeni...
    "