sâmbătă, 8 mai 2010

Metamorfoza


Sunt un brad.In fiecare iarna imi simt acele strigand
Dupa focul mistuitor al mainilor ce m-au pangarit
Ascunzandu-se in ceara,coaja asudata sarutand,
Delirand printre tragice beculete ca ei chiar m-au iubit...

Sunt un om de zapada.Am nasul croit din minciunile
Celor ce m-au cladit din pasiune putred,glacial si gol
Printre cadavre de carbuni.Hiberneaza acum foile
Pe care trebuia sa curga sangele meu incolor...

Sunt un ceas desteptator.Ma misc in ritmul diform
Al inimii tale fugare.Spatele-mi gol e lipit de perete
Si zimtii lui de var clocit zgarie coasta minutului orb.
Sansele ticaie insezizabil in mii de gene de fete...

Sunt o carte.Paginile mele ard cu albastra flacara
In tentaculele lipicioase ale unui suflet de carton.
Mi se sterge istoria.Prezent?Nul.Cerneala amara
Palpaie si scanceste.Trist ecou!Sunet monoton...

P.s.E buna si cartea de romana la ceva...Bine,la altceva.

2 comentarii:

zorro spunea...

Un articol cu gust de cafea pe: http://zorroblog-zorroblog.blogspot.com/

Adriana spunea...

am vazut:">
multumesc din suflet!:)