duminică, 11 aprilie 2010

Grass still grows....


-Ba,esti nebun,stinge tigara aia!
-Taci,ba,ca nici naiba nu-i pe aici sa ne vada!
-Stii foarte bine situatia,ai putina decenta macar...
-Ce-ai baut fara mine?Vad ca te-a luat cam tare,se pare...
Un ras demonic si batjocoritor umplu imprejurimile mlastinii de care se apropiau anevoios.Bocancii verzulii se afundau treptat intr-o mazga lipicioasa si scarboasa,acompaniata sonor de zgomote electrice ale neverosimilului.
-Bai,mie nu-mi place deloc chestia asta...Hai sa ne intorcem!
Prietenul sau indiferent scoase o tigara.Aprinzand-o zambind,il tachina si se sprijini de un copac dubios.Tare dubios.Copacul.
-Frate,cautam o tocilara care fie s-a spanzurat dandu-si seama de conditia ei aia inexistenta pe lumea asta,fie a fost tarata de careva cu un apetit sexual orb prin locurile astea.Tare urata mai era tipa,ugh!Ma trec fiorii numai cand ma gandesc!
Ultima parte o spusese zambind,iar norii de fum ii blurau ochii inghetati ai sufletului.
-"Era"...?repeta timid,temator,precaut amicul sau,incercand a-si scoate cizma intepetita intr-o baltoaca.
(sarind peste o broasca maronie)-Pai tu crezi ca mai traieste?Clar,nu...Ori i-a fost facut felul ori si l-a facut singura;in orice caz,cautam un cadavru...Hai,frate,ce faci,de nimic nu esti bun!Uite,esti plin de noroi acum!Eu nu pun mana pe tine,pleaca d-aici!
Tentativa de recuperare a obiectului incapatanat se soldase cu o cazatura deloc gratioasa a lui Carl in baltoaca geamana ,motiv pentru care vesmantul sau format din blugi si tricou vechi imbraca la randu-i un strat generos de fluid al naturii locale.Vizibil iritat,Carl incerca sa se ridice sprijinindu-se in mana dreapta si intorcand privirea de la lipicioasa imagine in care era direct implicat.Atunci lumea sa se cutremura...
-Frate,ce-ai de tipi asa?Ai vazut vreo fantoma sau ce?Nu te atinge de mine,mama mi-a cumparat pulovarul asta,o sa-l murdaresti!Prea tarziu...Aiurea!Aduna-te si spune ceva articulat!F...Ce f?!Fata?!Ai vazut-o?Unde...
Nu mai avu timp sa continue.Carl il smuci spre locul fatidic,iar tigara cazu intr-un tufis uscat de ierburi banale.Cu ochii bulbucati si goliti,companionul lui Leo ingenunchea capituland in fata tabloului hipnotizant prin durerea dulce si frumusetea hidoasa emanate.Leo se balansa aproape imperceptibil de pe un picior pe altul,cu gura cascata,cu pupilele dilatate,cu mintea lichefiata.Ratiunea se autoexilase intr-un ungher searbad,locul fiind luat de vid.Bomba atomica a realitatii isi dezbraca impactul crud inaintea lor.
O stiau pe Emma doar ca pe o tocilara insipida,frigida,dizgratioasa din toate punctele de vedere.Atat si absolut nimic mai mult.Gresit...
Gatul lin intins la maxim pe acel bustean putrezit si acoperit cu muschi delimita doua planuri distincte,dar egale in atractie groteasca.Granita?O dunga de sange inchegat,cu urme subintelese ale impotrivirii si luptei.Capul,cu trasaturi impacate,lasa un voal de par negru precum zatul cafelei sa musteasca intr-o apa otravita,firele lucind in nuante de aramiu sufocat.Obrajii albastrii erau plini dar secati,pe cand nasul ei micut dadea semne ale descompunerii timpurii.Sanii fragezi isi racisera consistenta sub un maieu candva alb sfasiat,pielea de fildes capatand pete de violet violent.Bratele se predasera pe ambele laturi ale unui trup acum inert,pe ele incepand a lucra ignorante cateva muste.Ochii azurii perfecti priveau plini in gol,umezi,pastrand cu ardoare dureroasa franturi de viata aparenta in ei.Pe buzele intredeschise decolorate si inghetate se plimba in sus si-n jos o larva galbuie,insetata de existenta.Alunecand,ea cazu in gura fetei.Acum putea sa-i fure ultimele grame de caldura ale corpului pangarit pe nedrept.Emma parea ca radiaza,ca exuda candoare zdrobita,ca plange.Asa,atunci si acolo,moartea nu furase nicicand mai mult din perfectiunea divinului...
Era ceva atat de superb si atat de macabru in acea pictura incat ambii baieti incepura sa planga fara mustrari sau rusine,caci doar asa mai puteau sa se exprime niste sentimente in alt caz inefabile.
-Carl...
-Da,Leo...
-E...superba!
-Stiu...
In spatele lor,un foc mic isi inalta timid omagiul unei victime perfecte...

3 comentarii:

Anonim spunea...

Ok...Asta a fost de-a dreptul înfricoşător, dar absolut superb descris.

Ada spunea...

genial!!!:x

Adriana spunea...

:"> >:)
>:D<