Poftesc si ma tem concomitent de-un demon al iubirii
Prin care sa renasc.
Ma aflu intr-o inertie sublima din fluiditate si extaz,
Cat de amar imi pare astazi sucul transparent al nefericirii!
Sa vreau sa mor si sa traiesc,cat de bizar imi pare!
Sa te visez cu ochi deschisi in zarea fumurie
Ca geamul unei masini in prag de ruginita nebunie,
Un astfel de halucinant blestem imaginat-am vreodata oare?
Mi-esti necesar cum este creanga de care se prinde mugurele
Spre a inflori in cele mai adevarate nuante ale sale,
Cu forte smulse invizibil din seva celui d-esenta tare.
Dar tu ma deschizi,tu ma risipesti...N-au sa-mi mai fie la fel gandurile.
Daca soarta mi te-a scos in cale,o sarut si-o scuip pentru joc-
Insidios,un alt pion,ma prinde si nu ma lasa sa scap deloc,deloc,deloc...
"Your love is a verb
Here in my room."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu