miroase a vechi si-a nou in aceeasi sticluta plumburie,
a frunze deschise si-a bujori de sange
cand perdeaua acopera lumina de la periferie,
iar copilul din vecini inceteaza a plange.
in camera asta din care ies priviri si ganduri fara tiv
are loc cate un Big Bang de cate ori s-aprinde becul
si se-ntrevad particule de parfum in aer,fugitiv,
asa cum se-nfiripa vara intre gene somnul.
se-mbata narile,limba amorteste sub imateriala pudoare,
sub tavan se tese o aromata poveste din bucati de soare...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu