miercuri, 28 octombrie 2009
Along dark rivers ivory angels never awake...
Intr-un colt de lume ca oricare altul,unde soarele inca pulsa,aerul inca arunca rasuflari crude printre zambilele uscate,iar viata inca se mai straduia se traiasca:
El ii spune ca o uraste.Ea ii spune ca il iubeste.El cauta sa scape de ochii ei inflacarati.Ea ii patrunde fiecare celula cu vapaia sufletului in cenusa.El se abtine si incearca sa o consoleze.Ea refuza bratele,si isi infige unghiile sangerii in obrazul lui de piersica rascoapta.El respira involburat,cu privirea inclestata in parul de alune arse care danseaza in briza amiezii galbene.Ea ii zambeste demonic,posedata fiind de un simtamant mai presus de ratiune.El impacheteaza ingandurat valiza patata cu amintiri si dulceata de visine.Ea se joaca lasciv cu cateva boabe de cafea in gura,nemiscandu-se deloc de pe scaunul invechit.El sta in pragul usii,cerand cu trupul secatuit un semn de iertare.Ea fumeaza in aburi de dimineata cetoasa pe pervazul impodobit cu manunchiuri groase de raze.El isi toceste tenesii scaldati in culoarea marii serene pe un asfalt distant,gol,profanat.Ea se rasfata pe covorul facut din existenta de ursuleti de plus azurii.El bea un ceai ca un nectar lichid si subtire pe peronul garii darapanate.Ea isi umple golurile sufletului si sangelui cu whisky.El citeste o carte cu pagini lipsa in urma genelor lugubre ale lunii pline.Ea rupe toate fotografiile,ca o bestie dezlantuita de acea noapte in tonuri de boala si suferinta.El ridica ochii spre ceruri,cuprins de o noua vibratie,iar spatele il furnica aievea in cresterea aripilor invizibile.Ea sta privind podeaua lucioasa cu orele,unde globuri umede se rostogolesc si dispar ca niste perle stravezii,rupte din venele izvoarelor inspumate.Timpul lui trece...Timpul ei trece...El gaseste o mana noua de tinut,mai blanda,mai supusa,mai domesticita.Ea se muta in asternuturi razvratite,tumultoase,neinsufletite.El are tiparul vietii implinite,cu tot ce societatea il condamna in banal si nesatisfacator.Ea rataceste ca un duh uitat,acompaniata numai de umbra livida.Clipele lui se scurg...Clipele ei par ca nu se mai scurg odata...El se leagana deasupra pamantului,la stanga unui nuc macinat de dintii ploii,cu funia rugoasa imbratisand vinisoarele violete de pe gatul amutit eternului.Ea ocupa costumul dezgustator al rochiei din pene de porumbel alb,cu cercul pretios pe deget,lacrimi stricate pe chip si distrugand eterul cu sunetele unui sigiliu fals:"Da!".Acelasi soare ii hranea,acelasi vant ii rascolea,aceeasi iubire nu-i unea.
Morala?Oricat incerci sa te lepezi de demoni,ei deja au muscat din sufletul tau,lasand cangrena sa invadeze porii binelui,sa zaca in ei pana la momentul oportun,sa te amageasca cu nemurirea.Viata nu e moarte,iar moartea e viata.Est insemnat,iar nici cutitul cel mai fin nu te poate elibera de tatuajul condamnator...
Mi-e frica de fericire.Mi-e frica sa ma trezesc,sa ma lovesc de peretele concretului si sa realizez ca nu e scapare,nu e sens,nu e fericire.Mi-e frica sa fiu fericita,caci echilibrul va trebui atins apoi prin suferinta.Fericirea este,in esenta,starea suprema de amortire,bolul in care zaci lejer,insensibil oricarei schimbari ale spiritului,unde iti permiti sa vezi in oglinda doar nuntile,nu si inmormantarile,cand nu ceri timpului decat sa-si insuseasca staticul.In fericire nu progresezi,nu te razvratesti,nu te motivezi,nu te afirmi.In durere,in schimb,rupi decis orice obstacol care ar putea sa-ti mai stea in libertatea pasilor,cosi orice buze inveninate cu ata argintie de adevar,lasi "eu"-l sa se dezbrace in fata universului.Durerea este starea de maxima vitalitate,caci doar in ea se poate aprecia unica feerie a calmului si pozitivului.Prin durere constientizam existenta si o valorificam.Durerea nu e un opus al fericirii-e doar sclipirea care face evident contrastul.
Mi-ai furat gandurile-te iert.Mi-ai furat amintirile-te iert.Mi-ai furat inima-te iert.Mi-ai furat ratiunea-te iert.Mi-ai furat simturile-te iert.Mi-ai furat culorile-te iert.Mi-ai furat vigoarea-te iert.Mi-ai furat flacara-te iert.Mi-ai furat pacea-te iert.Mi-ai furat cafeaua-n-am sa te iert niciodata...
P.S.Cine ghiceste de la ce vine titlul sau ce semnifica el primeste o bombonica din partea mea. :P
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu