Ieri a fost marti 13.Va dati seama cat m-a afectat daca am reusit sa uit cu desavarsire de asta. :))Ca sa vorbesc drept,marti e ziua mea preferata a saptamanii,iar 13 parca nu ma zgarie pe retina chiar asa de dureros.Numerele au puterea sa ne influenteze numai daca noi le investim si nutrim aceasta capacitate.Nu mint,si eu am cam dezvoltat o mini-obsesie fata de scrijeliturile intortocheate specifice cotidianului,in sensul ca trebuie sa fac anumite lucruri de un anumit numar de ori intr-un anumit interval de timp.You know,chestii gen spalat pe dinti,aprins/stins lumina,certat pisici,etc.Chestii banale,oricum.Dar asta nu inseamna ca le las sa ma guverneze.O,nu!Poate sa fie si vineri 26(jucam la dublu),12 dimi-noaptea(niciodata nu ma decid asupra unei variante care sa mi se para cat de cat logica,asa ca dam cu prosperitatea inainte),sa-mi apara in fata o oglinda imensa si gura sa-mi recite mecanic de 3 ori lugubru sintagma cu o Maria care sa cam taie,saraca.Cred ca m-ar busi rasul(desi as prefera sa fie lumina,caci nu ma prea tenteaza mixul de intuneric si singuratate),as toci playlistul de la MP3 si as manca popcorn pana cand maxilarul meu ar spune:"Gata,maica,mai baga si un STOP, ca tre' sa ungem mecanismul";asta presupunand ca n-am pic de somn-slabe,slabe,slaaabe sanse.
Imi cad degetele. :| Cel putin,asta e impresia simtita dupa 10 minute in aer liber azi.Era atat de frig, incat imi sarea oja albastra de pe unghii.Era asa de frig, incat broboane de apa rece mi se agatau hain de plamani.Era asa de frig, incat simteam cum mi se conserva din timpul vietii organe de a caror exista nici nu aveam habar.Era asa de frig,incat a nins cu gheata pe buclele mele razvratite.Era asa de frig, incat toate frunzele palide din curtea scolii isi urlau moartea prin vuiete sinistre.Era asa de frig, incat norii cei acoperiti de mantii aproape negre ii ucideau nemilos pe cei in albe vesmante.Era asa de frig, incat toti oamenii fumau in zorii zilei fara voia lor,in pufuri de aer cald,cu cenusa din propriul lor suflet.Era asa de frig, incat inimile isi stransesera corsetul protector de vene si sange cald,spre a se feri de crudul peisaj si hadul chip al termometrului. Era asa de frig, incat cortina apusese pe ochii nostri,facandu-ne mai irationali ca niciodata...
M-am indragostit de (PE)(T)RICA! :X .Inainte de a va modela idei preconcepute,"individul" este un catel.Si nu orice catel.Catelul liceului nostru.Are personalitate,sarm,e alb(majoritatea timpului:-"),dolofanel,iar toti il indragesc pentru ca face acel loc atat de dur trimis in categoria "inchisorii" un scenariu mai plauzibil,mai personal.De cate ori il vad,ma opresc sa-l mangai.Nu-mi pasa cine ma vede, ori ce parere isi face despre mine-privirea lui "unica" ma determina sa nu ma mai panichez,sa-mi aduc aminte sa respir,sa nu ma mai tem de asa de mlte lucruri stupide.Il iubesc pentru ca e (PE)(T)RICA,singurul super-catel care "face pe mortul",dar o face atat de convingator,incat trebuie gentil impuns cu matura pentru a ne asigura ca nu a adormit acolo,asa,cu labele in molesite,fix in mijlocul holului.Cum spunea si profu' de desen(profu':(( ),and I quote:"Zambiti tuturor cainilor,ca si ei sunt oameni!"
Cafeaua mea senzuala,imi simt actiunile zmucite in doua directii contrare:pe de o parte,te-as bea incet,suav,sa simt cum imi incalzesti nasul,cum imi inciti simturile,cum imi provoci trupul;pe de alta parte,te-as sorbi dintr-o privire.Poate,poate,chipul lui se va ascunde in zat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu