Love versus Hate

Am mai sigilat inca o saptamana.Si ce saptamana...Jumatate din timp am crezut ca o iau razna, si cealalta jumatate am ras din tot sufletul.Normal ca pentru toata exaltarea si beatitudinea acelor clipe aveam sa platesc mai apoi in lacrimi....
Intrebarea care in final se pune este:DE CE?De ce,de ce,de ce?!?De ce ma paraseste ratiunea la care tin cu fiecare celula,de ce imi blocheaza perdele mincinoase privirea clara,de ce imi sunt prea mult timp obrajii umezi?Cu ceva gresesc.Daca stii,nu-mi arata.Nu merit raspunsul.Nici el nu ma merita pe mine.
M-am saturat sa ma indragostesc de imagini.Nici macar nu e dragoste-e pura atractie.E ca si cum un animal s-ar uita la un animal din aceeasi specie ca el,dar de sex opus.Nici nu realizam cat de mult instinctul animalic ne domina-suntem sclavii propriului trup,desi ne mandrim ca suntem fiintele superioare,care au reusit sa domine primarul si sa infloreasca prin intelect.Da,da,bullshiflowers!Actionam tembel numai cand ne gandim ca ar putea exista un potential partener de...orice.Asta nu se imparte in criterii.Oricum scopul,dupa dictonul trupului,e unul singur:picioaruse mici azi care sa conduca ziua maine!
Poate ca asta simt numai eu si nu am toate tiglele pe casa.Scuzele mele sincere si profunde.Daca ma contraziceti logic si pertinent castigati dreptul sa-mi dati o palma.In modul asta ma mai trezesc si eu.
Bun.Teoria suna fain.Curat,sintetizat,merge.Ideea de baza e ca trebuie sa ne controlam (si mai bine) actiunile si sentimentele,mai ales.Suna promitator.Parca,parca are un iz de eficienta in ea.Mdea...Atunci de ce naiba e totul atat de complicat in realitate?!?!?!?!Stii ca ce faci e o prostie mai mare ca tine,si tot nu te abtii.Cand iti promiti ca nu o vei mai face,o faci cu bunastiinta ca din nou vei invarti aceeasi ruleta ruseasca,dar glontul nu va avea efectul scontat.E un fel de dependenta ce nu iti aduce insa nicio euforie,nicio satisfactie,niciun ecou reverberandu-se in toata fiinta ta de implinire.Din contra-cand planurile scrise cu cerneala invizibila pe bataile sacadate ale inimii se naruiesc,asa cum face si orice castel din carti de joc in mijlocul furtunii naprasnice,suferi,vezi cu ochii mintii cum sufletul se dezveleste din puzzle-ul sau cu adevarat perfect in bucatii ce cad haotic,plangi pentru visul tau ce deja avea final fericit.Problema e ca visele trec atat de usor in registrul cosmarurilor,incat nici ele nu au timp sa se dezmeticeasca...

Si ce e de facut?Sa ne descotorisim de iluzii.Asta inseamna,desigur,sinucidere curata.Sa ne echilibram pornirile subordonate.Desigur,convocam o sedinta cu toti hormonii si le spunem:"Bai baieti,nu se mai poate,aci nu e NASCAR,mai potoliti-va si voi,lasati oamenii sa sa uite ochi in ochi cand vorbesc,nu de alta, dar nu mai merge asa,parca e jungla!Hai sa fim civilizati.Exact!Hormoni civilizati!:D".Daca voi credeti cat de putin in aceasta posibilitate inseamna ca deasupra casei voastre zboara fix in acest moment un purcel roz in tutu albastru.Oau...Fascinant!Sa renuntam cu totul la societate.Nu putem,oricat de buni am vrea sa credem ca suntem.Aveam nevoie de ea cum avem nevoie de apa curenta si un pat in care sa ne ghemuim.
Ce ne facem...Continuam,ce sa facem.Cursul vietii nu sta dupa problemele noastre existentiale.Chiar si daca suferim cat pentru 10 intr-o secunda tot nu impresionam istoria.Ea nu se scrie in sentimente,se scrie in fapte si masacre.O sa doara,o sa treaca,o sa doara din nou...
Dragostea umana e un sentiment destinat celor beti de naivitate si incredere in texura ei bogata.Pentru ceilalti,ancorati in nisipurile realitatii,indoielii si libertatii exagerata a spiritului,too bad.You're missing out,and there's nothing you can do.Ce?Si asta e o forma de selectie naturala.O forma nedreapta ,carnala,nenorocita de selectie.Dar,in fond,o forma de selectie...
Nu o sa mai miros parfumul aceala din sticluta verde.Imi aduce aminte de otrava esecului...