marți, 17 noiembrie 2009

Flori!Flori!Flori!

Ceata are consistenta unui bol de matase faramitata si mirosul unei iasomii sufocate.E incapatanata,falsa,ridicand un zid translucid in aer de cate ori se simte amenintata,si lipindu-se de pielea ta ca un blestem ascutit.E entitatea fantasmagorica ce te rapeste si te duce in lumea ei construita din vise si pulbere de apa,ca mai apoi sa te arunce intr-un labirint dens de negru.E nimicul care te rascoleste pana dincolo de infinit.Cat pot sa iubesc ceata...
Eu nu primesc flori.Am primit candva cateva,dar din simpla complezenta si datorie situationala.Nimic mai mult.Si ele,dupa ce s-au desfatat in fatarnicia lor indreptatita,au coborat incet petalele spre tarana nascatoare,s-au desprins de nucleu,au putrezit in propria maraciune.Nu le-am putut salva.Nu aveam cum.Nu voiam sa le salvez.Nu poti sa salvezi aparente si plastic ipotetic,desi el a respirat candva prin verde.Vreau flori!Dar nu orice creatura desfatatoare,in agonie ori inca legata la sursa existentei precare.Nu!Imi doresc flori albastre!Atat de albastre incat si cerul tomnatic sa se rusineze a si-a pierdut turcoazul mangaietor din mijlocul lui august,ce motaia in calduri lenese si era framantat de pene agitate.Imi doresc flori galbene!Atat de galbene incat si soarele sa-si reconsidere umil mantia rascoapta,vitala,inselatoare.Imi doresc flori negre!Atat de negre incat si haul cel mai demonic sa se zvarcoleasca in materia sa,scarbit de durere,ros de remuscari imaginare.Imi doresc ce nu pot avea,asa cum fac intotdeauna...
Covorul fragil de frunze palide ori ruginite se lafaie pe ciment latent, lovind in coborarea lor fete schimonosite.Frigul s-a strecurat sub pielea tremuratoare,nelasand nimic sa ma mai incalzeasca,nici macar vorbele.Nici macar iluziile.Cafeaua senzuala zace in cana crosetata din fire blonde de floarea-soarelui.O las sa se raceasca.Gustul ei invie tot optimismul din mine,si asta e ultimul lucru pe care il vreau.Ma dezvat a mai construi lumi ireale,caci ele se sparg precum oglinzile manuite neglijent.Sunetul pierii lor e ca unul al mortii.Infricosator.Fluturele din panza imbibata cu soapte vechi imi face cu ochiul?Delirez eu oare?Din nou?!

Niciun comentariu: