sâmbătă, 5 decembrie 2009

Rebut social


Niciodata nu voi putea sa ma desprind de mine insami,sa judec exteriorul lipsita de plasa sigurantei sentimentelor.Nicio ketamina a filozofiei nu va putea sa glorifice pe deplin experienta extracorporala,precum nicio otrava nu va reusi sa suprime spiritul vulcanic in expansiune.Sa stiu ca impotriva mea comploteaza universul,ca norii doar pe mine ma haituiesc fara incetare,ca durerea e inca un tatuaj nevazut pe coapsa mea si doar a mea,tot n-as razbate.Cazand in genunchi,in fata ferestrei deschise spre etern,manata doar de pulsul ingrosat si lumina transparenta,voi cere sfatul unui prizonier fraged captiv intre coaste-inima.So help me God!
Laptele fierbinte are efecte destul de bizare asupra mea.Iata-i pruncul plasmuit la miezul noptii,sub privirile curioase ale unui bec mult prea zelos,unde muzele nocture nu s-au sfiit a-si arata trupurile imateriale dezgolite:


Rebut social

Furia lui e parazitul solemn:
Suge din el ca un ciorchine din lemn
Sufla spre chipu-i margele polen
Si-apoi se refugiaza.

Priveste bolta carbunelui nascatoare:
In reciclarea durerii gaseste-alinare
Stiind ca atunci ea rareori moare
Si-apoi se calmeaza.

Izvorul de ritm se stinge extrem:
Pe covorul tocit ramuri de sange-n tandem
Se scutura de palose in tipat si-ndemn
Si-apoi se jeleste urechea.

Lichidul taios sfideaza paharul:
In cusca de sticla isi tortureaza amarul,
Pe buze uscate ataca vulgarul,
Si-apoi se faleste.

Rege amortit in paloarea dezolantului:
Predica declinul Raiului,vomita spurcatura Iadului,
De pe munte savureaza triumful masculinului,
Si-apoi se culca.

Regina-l contempla alene:
Merita surghiunul o astfel de tradare?
Sarutarea pretuieste cat ocaua de ierate?
Si-apoi...aici nu e amor!

Conceptul:scena unei betii privita din perspective multiple.Inspiratia:totul.Simboluri:la discretia cititorilor.

Frigul ma face inevitabil sa plang.Dar cand sunt in coconul propriului camin,in paltonul caldurii aerate,atunci de ce mai apar margele lichide?De parca nu as stii raspunsul...Avea miros de fum,si asta ii intregea fiinta.As sparge o oglinda,doar ca sa vad cum ar putea fi mai rau de atat.Imi lipseste capacitatea de a accepta realitatea.N-am mai gustat niciodata o minciuna atat de frumoasa.Vreau o ciocolata!

2 comentarii:

Ada spunea...

:) me likes it.it's different.

Adriana spunea...

:">:*