Wonders and ghouls

 

Nicio lumanare nu incalzeste noaptea indigo.Niciun dovleac nu-si etaleaza coaja proaspat cioplita in vant.Nu danseaza prin incaperi aroma de dulciuri,nu vad pe nicaieri vreo pata de portocaliu.Totusi...

...intunericul se abureste de o respiratie cu umbra.In zare,Luna licare precum un bec stricat.Aud cantece sinistre si ma cuprinde in stransoarea sa o dulce frica.Un cosmar inghetat anticipeaza festinul spiritual.Monstrii mei,eliberati-va minunile!Incepe spectacolul...

Pact cu diavolul?Nu,multumesc!Prefer sa-mi aranjez afacerile cu fiinte mult mai apropiate de sentimentul care nu ma lasa sa dorm noaptea.Perdele tulburate,negru incomplet,soapte fara gura-acestea sunt semnele mele,nu legende traite fara semnul intrebarii!Abia astept sa cante orologiul...

Journey

Iadul nu exista.Ceasul ne minte cu fiecare ticait.Trupul suiera minciuna suprema sufletului necontenit.

chiar daca Dumnezeu iti tine in palme ivorii

virtutea,

tot Diavolul e cel care-ti framanta buzele

cu voluptate

in vis si in dorinta;

ti-ai intrebat adesea ingerul cu ochi

turcoaz

"De ce?"...si-atata.

iti simti carnea vanata sub solzii

sufocati de matasuri rupte si dantela-

unde ai gresit,sirena oarba?

de ce te frang curentii in stancile

cioplite ale orizontului?

cum sa te imblanzeasca daca tu fugi

necontenit?

inutil...

iti negi placerea si suferinta cu acelasi

zambet suferind.

chiar daca Diavolul ti-a botezat in tartar stacojiu

pacatul,

tot Dumnezeu e cel care-ti impatureste aripile

cu dragoste

in noapte si pe timp de furtuna.

Crashing down

Sunt o racheta fara combustibil.

Sunt rana deschisa a cerului innorat.

Sunt nervoasa,nedreptatita,posedata de demoni sarati.

Sunt un copil speriat intr-un trup strain.

Sunt muta,desi cuvintele clocotesc in mine mai incandescent decat lava oricarui vulcan.

Sunt pierduta intr-o apa fara izvor,fara mare,fara ocean.

Sunt obosita.

Sunt  macinata de ganduri nerostite si amintiri evanescente.

Sunt prizoniera voluntara a imaginarului.

Sunt vrajita de un parfum picant al toamnei.

Sunt pregatita sa pierd tot ce n-am construit pana acum.

Sunt neinteresanta.

Sunt speriata de toate sentimentele mele schizofrenice.

Sunt incolacita intr-un pat visiniu si cald.

Sunt egoista si imi place.

Sunt atrasa de un univers care nu-mi apartine.

Sunt o frunza,o rochie ponosita,trecutul prafuit al zilei de ieri.

Sunt neincrezatoare.

Sunt indragostita de degetele mintii mele.

Sunt in pragul capitularii.

Sunt legata spiritual de un sange antic.

Sunt insignifianta.

Friday blues

When you don't know what to say,just take a step back,keep your mouth shut and your eyes closed.Don't be a hero,don't be sarcastic,don't start a war you can't win.Some people just can't see the bigger picture...Maybe you're still stuck watching the horizon...Who can really say for sure what/who is right?
I didn't know what to say today.I'm not keeping up with the rest,but that's ok (I guess).I'm not the one to follow "just because"-even so,it's sometimes kind of cold, kind of lonely...Hey,it could be worse!
You didn't understand anything,is it?That makes two of us! Eh...Since I'm feeling more like Heaven and less like Hell today,I'll go ahead and say:"I'm fine!I'm used to this".

Coffee junkie confession no. 22: I have become a lost cause...Coffee is now my only god and I merely listen to his will of transforming me into the perfect vessel for world domination!I will try to replace my bloodstream with caffeine webs of unjustified love and ridiculously high levels of energy.With a little more effort and a few gallons of sweet black nectar the plan shall prevail!Oh,how it burns and stings!It doesn't matter!I could suffer for all eternity if one moment of complete peace and serenity would grant me its secret...Waiter,fill my cup!Again!

I shouldn't be this easy to entertain...I shouldn't be this sleepy...I shouldn't be so afraid to escape my cocoon...Then again,I am.I regret nothing!

Funeral feast

monstrul meu blajin se odihneste

temporar

intr-o cusca impletita din laur

si strigat profan.

modelat in asternuturi cenusii,

copil atemporal,

el plange dupa ace si iubiri

consumate imaginar.

a orizontului,a gropii,a mea

creatura sacra

isi cedeaza in neant voluptatea

ca pe o panglica destramata...

am urzit o fantasma din
rusine,
caci altfel n-am stiut,
iar acum se scalda-n nebunie
coltul sfaramicios din mine rupt.

travaliul se prelungeste din infern
pana-n prezent-
cand o sa admitem,fiu perfect,
acest parazitism incoerent?


I prefer the floor and I can always drink more.

Masking the relapse

 

Se simte ca n-am mai iubit demult...Ai vrut vreodata sa-ti izbesti capul de un perete,in speranta ca vei avea vreo reactie notabila?Asa sunt eu acum-privesc niste coli sterse de beton care ma incatuseaza si...nimic.Absolut nimic!Rar am fost atat de stearsa sentimental.Am inceput o poezie,dandu-mi seama dupa prima virgula ca scriu cuvinte aleatorii si sterile.Ce rost are sa scrii daca nu-ti sangereaza si inima,si degetele?Nici nu pot sa urasc starea asta blestemata pentru ca...nu pot.Nu mi-e somn,nu mi-e foame,mi s-au astupat urechile,mi-au palit ochii,n-am niciun sanctuar in care sa ma refugiez din mine.I am emotionally void.

In mod ironic,am ras astazi cat pentru toata viata.Sincer,cred ca e un inceput de ceva...dubios,pe putin.Stiu ca s-a format un baraj in mine si ca e doar o chestiune de timp pana cand o sa cedeze.Cand se va intampla?Nu pot sa prezic.Dar clocoteste mortarul,caramizile isi deseneaza fisurile din ce in ce mai larg,iar eu astept.Astept Apocalipsa.Oricum,ma dor plamanii si aproape ca mi s-a dizlocat maxilarul-consecinte fizice ale unei calatorii de cateva ore in negarea realitatii.Eu si visele mele,ce zapaceala...Totusi,zambetele sonore au ramas fara ecou.

Cuvintele "Ai un har!" n-au sunat niciodata mai bine.Asadar,ma fac sa ma indoiesc de mine.La naiba!

"How can you possibly move forward if you're always looking back?"

"Schrodinger's cat"

  

cutia de bumbac si jar

incita

ba la somn,ba la revolta;

se prelinge in plamani otrava.

neonul geme tacut si albastru.

inima pocneste,

dar e moarta...

aschia zilei se cicatrizeaza-n palma,

desi demonul stacojiu nu cuteaza

sa treaca in fiinta...

in spatele laturilor pliate,cortegiul

se suprapune unui botez intarziat-

si creste,si doare,si scade,si-alina

intreg haosul

existenta noastra din cobalt...

m-am saturat

de apatia voastra universala!

imi cad genele-uscate peste un abis suturat,

insa nici nu mai doare-

sunt si nu sunt sub acelasi ceas

privat de soare.

 E oficial.M-am dezumanizat.Fie!

Sad song

am uitat sa-mi inconjor 

ceasurile nocturne cu sare-

mi-s insetati strigoii de mare,

de amintiri,de ganduri cutremuratoare,

si ma tulbur.

fervoarea privirilor inunda

fiecare cotlon manjit cu puroi-

fug din mine,ma arunc in noi,

acopar cu satin si cu esente noi

cadavrul care ma imbraca.

pierit-au vampirii daramati
de pofta euforica si rasarit-
coaste invinetite,glezne zdrobite,stern tocit,
sunt casante vitraliile mele din mirt
si m-am alaturat celor condamnati.

Parca mi-a furat cineva sufletul si l-a ascuns in alt taram.Nu-mi place jocul asta!Sunt goala si nesimtitoare.

Coffee&spice

 

Cand gandul spune "Gata!",refugiindu-se-n inconstientul amortit de lumina,trupul preia datoria unui simtamant veridic.Carnea se desprinde de pe oase,isi face schelet de sange,respira,transpira,pulseaza.Esti viu,desi ai murit demult,esti om,desi coatele si genunchii ti se ingroapa in acelasi pamant...Te cheama patul!

Gura de cafea din poala zorilor devine venin.Samanta din taram strain poarta amprenta mantuirii.Licorile galgaie prin sticle ciobite,aerul pluteste umed in vita vestejita timpuriu.Te-ncearca un sentiment nejustificat de ura...vrei sa-l innabusi,dar nu te lasa...sadic,te domina.Iti risipeste-n desert toata dragostea dramuita prin compromis si ochi inchisi,intinand-o.Nici Dumnezeu nu mai arde la fel de intelept in candela!In loc de pace,cea dintai zi ma-mprejmuieste cu demoni...

Resemnare!Las pielea sa decida,limba sa condimenteze,buzele sa sopteasca in urechea altuia,eu nu le mai cred!Si mumii,si filosofi,si temeri,pieriti!N-am loc in mine de voi!Ce simt e tot ce am,unicul imbold de a continua...Asa ca aleg sa ma ghidez dupa minciuna-adevarul imi pare mult prea brutal si neslefuit.

Sunt libera in cusca mea.Sunt Regina din varful unui castel de carti.Sunt lucida in propria-mi nebunie.

Ziua Judecatii a ramas pe repeat.

I'll be my own savior

 

" I won't let you close enough to hurt me!"

I own a palace,I'm stuck in a cave,

I wake up every morning

to the same moldy wall

of yesterday.

something's unavenged,

I can feel it in my bones,

but I've yet to figure out what haunts 

my nightmares and my days

with storms.

so fixated,so out of touch-

 is this how the story goes for me?

no twist in the plot?

a cast of one?

sea of villains,desert of heroes?

stop it!I'm not the one to cry

over nothing!

...

but it sure feel like something's

groving mischievously

inside me.

it hurts so bad not to see

the good around me.

The thing is...The thing is I don't let people in.They just make a mess of what is already a pretty polished wreck.So,yeah...

A very light shadow

...in capul meu,sunt deja acolo.In realitate,n-am sa fiu niciodata.Nu-i casa mea,nu-i tronul meu de revendicat.Si poate ca nu conteaza deloc.Daca n-ar fi pamant,spre cine-ar mai straluci stelele?Asa e!Locul meu e jos,cat mai jos,sub pamant...Debusolant.

Micile bucurii ale vietii sunt din ce in ce mai mici in camera asta de 2.3/2.5.Un laitmotiv al cafelei la cateva ore distanta,patul ravasit de somn,boxele martire ce canta fara pauza,foile colorate cu imaginatie ale peretilor si-o oglinda mereu murdara de aburi si tus negru.Paradisul meu umil!Il detest si-l pretuiesc cu aceeasi fervoare.

 

Ma simt frumoasa cand sunt singura si nemachiata.Ma simt frumoasa cand scriu o confesiune.Ma simt frumoasa cand rad,cand zambesc,cand ajut.Ma simt frumoasa cand ma accept asa cum sunt.Ma simt frumoasa cand iubesc.Ma simt frumoasa cand sunt neinfricata.Sunt frumoasa cand sunt fericita.

Deep sea

 

"sommes-nous les jouets du destin?"

acum,cand ceasul bate o ora

mulatra si rece,

simt cum se simte o carcasa

de femeie-

scobita pe dinauntru,impaienjenita,

un mulaj ce asteapta sa fie turnat.

te minti ca un fanatic,

o combinatie reconfortanta de

frenezie si incapatanare,

dar obrazul tau se-ncinge-n

ora spovedaniei-

te-mbie toate pacatele capitale,

tanjesti in spatele lor pavat cu

taciuni si dulci ciulini...

sa te-arunci orbeste-n mare

sau sa-ti consolidezi piedestalul

cu incatusate priviri?

nu stii...

acum,cand imi rastorn ochii

spre centru,ma tem-

castig prin pierdere

si pierd prin castig...

Skin-tight jeans!

  

"you can't write if you can't relate" 

soarele gliseaza pe-un portativ

de note aramii si cupru,

iar frunzele devin un cantec primitiv

al senzualitatii poleite cu aur...

ne pierdem mintile-n nisip,

complice oaches si necuvantator,

dar tu esti acolo,eu sunt aici-

nu ni se-nfiripa povestea-n viitor...

ma strang blugii pe coapse

ca niste brate-albastre de rechin-

ma mint,o stiu,sunt chiar perverse

amagirile nude agatate de iris...

daca el e un pacat,nu vreau sa devin sfanta;

daca acum e in van,maine o iau de la capat

identic.

I'll follow!

  

Se spune ca unii se nasc sa conduca,altii sa fie condusi.Totusi,imparatii se supun taranilor fara sa-si dea seama,fara sa fie intrebati.

Fum aromat,mozaic multicolor,ani care-au trecut si ani care abia asteapta sa vina.Tinerete!

In orice anotimp,eu am flori in suflet!Mi se topesc garoafele,se coc orhideele,ingalbenesc crinii,ingheata freziile.Sunt un parfum imbuteliat in carne...

Un gust amar se impleteste astazi intre negru si alb-imi place,ma place...

Rasul strident devine masca vendetei plansului mult prea des.

Totul e sunet si miscare,totul se topeste intr-un portativ al uitarii.

"Cand ne-o fi mai rau,asa sa ne fie!"

Hold me down!

la intersectia dintre iluzie

si ce-mi este dat sa traiesc

zace un mit nedescoperit-

fericirea devine paguba,

implinirea-pacoste de om

osandit.

variabile intortocheate danseaza pe ritm

de jazz si foc deschis-

ce musical invaluit in frig!

mi-am dezbracat cuvintele

pe-o coala de aer

si-am zis:"Fugiti!

Aici nu-i pamant pentru spirit

Si nici apa pentru destin!".

la rascrucea dintre realitate

si ce-mi slefuiesc in propriul abis

se inalta statuia unui Zeus feminin-

nimicul devine galaxie,

intregul-gravura unui san

implinit.

Poisoned honey

Urasc vremea asta scoasa din pantecele unei Apocalipse apatice.
Urasc gustul de mucegai din cafea si caietele cu gratele albastre ce asteapta sa fie umplute de minciuni.
Urasc degetele inghetate si obrajii incandescenti.
Urasc procrastinarea.
Urasc puloverele cu mansete murdare de fard si apa.
Urasc scaunul rosu.
Urasc lipsa acuta de emotie din inima si creier.
Urasc izolarea autoimpusa.

Urasc neputinta de a transmite un mesaj fara cuvinte.

Urasc faptul ca urasc fara motiv.

Urasc duminica si toata nesiguranta ei de scolarita timida.

Washed up on the shore

...it's because I miss summer so damn much!

-Ce faci,nebuno?intreaba el.

-Ma umplu de Univers,prostutule...

Sta in prag,cu mainile in buzunarele pantalonilor tip doc.Sunt bej.Un fel de miere veche,spalata de mult prea multe ori.Si o priveste...O priveste asa cum o pantera isi venereaza prada ranita.Bizar...

"E o hoata!"-il fulgera gandul.

Se sprijina de tocul usii glisante.Mut.In ochii verzi i se reflecta ploaia torentiala.

Catherine e stapana bancii de rachita de pe terasa si o stie.La inceput,statu turceste,dar,cumva,ajunse intr-o pozitie ce aduce aminte mai mult de o broasca tropicala.Poate e de vina toata apa nestavilita.Poate a vazut o printesa ferecata pe palmieri!Cine stie?

Seamana cu o floare rasturnata,Catherine...Poarta fusta cea rosie,cea presarata cu maci turcoaz.Doar fusta aceea.Si ploaia se topeste in ea,cum sta cu gura deschisa spre cer si cu bratele intinse ca o balanta mistica a destinului.Are o piele de zahar brun-vulpea!-si-un zambet cioplit de Diavol!Ii curge parul pe spate si umeri,e toata un fior,ce-i place!Numai ochii ei pot sa priveasca pototpul dezgolit,numai ochii ei albastri cunosc rostul...

-Ce faci,nebuno?intreaba el.

Il priveste...Il priveste asa cum prada ranita implora pantera sa o crute de suferinta.Cu un pas inainte, el intra in imperiul de apa si feerie.O saruta pe frunte si-si ingroapa degetele in carnea dintre coastele de animal salbatic.Punand-o pe umar,ii fura maretia tronului din ramuri.E prizoniera casei si-a cearceafurilor acum!

-Ce faci,nebuno?intreaba el.

Are foc in rasuflare si ploaia tot nu se mai opreste...Catherine e o floare.

Blood and songs

 

Unicitatea e perla care se gaseste in cele mai tulburi mari,perfectiunea se naste din cel mai instabil haos.

Unele dureri trebuie pretuite.

Nimic nu se compara cu soarele de vineri dupa-amiaza.

Sunt atat de dependenta de cafea si muzica,sunt atat de usor de multumit!

Uneori,visele trec in realitate,chiar daca pentru cateva minute-atunci,trezirea la prezent devine un mesia.

Am un cocon de flacari si nu-l dau nici pe Rai,nici pe Iad.

Ipoteza:"O sa fie mai bine maine!"-Concluzie:mereu e "maine". Nu exista intrebare.

Chiar daca dintre buze-mi ies fluturi,nu-s decat molii ce cauta o lumina salvatoare.

 Nu mai e iarba,au disparut norii,abia daca mai rasare soarele peste oras.

Cana galbena a trecut testul timpului.

Nici nu mai stiu cum arata cerul,dar mi-am invatat pe de rost nuantele pantofilor.

Mi-e frica si ma mint,ma mint ca o sa-mi infrunt balaurii.

Se scurge calendarul ca vinul...

A puddle in the sky

Nu mai suport scoala! Alarma suna cu un glas macabru in fiecare dimineata la fix 6:45,nicio secunda in plus,niciuna in minus.Intunericul pare sa castige lupta cu fiecare rasarit blocat de porti metalice si copaci degerati.Cafeaua e rece,asfaltul iti inteapa talpa prin pantofi.Aceleasi scari descompuse,acelasi hol de un albastru mudar,aceeasi usa,aceeasi banca,aceleasi fete.Aici mi se spune ca nu stiu suficient,ca nu fac indeajuns,ca nu sunt.Tineretea mea se boceste,o cutremura lacrimile pe riduri.Si nu e singura...

Nu mai suport frigul!Numai gandul ca trebuie sa parasesc patul cald imi trimite sageti inghetate pe sira spinarii!Nici nu mai stiu cand mi-am simtit ultima oara degetele!Sunt macinata de aerul taios,ma ustura ochii de poleiul ce se-aduna pe ei,hainele tremura ca un tunet spart in geam.E atat de greu sa te concentrezi,sa traiesti cum se cuvine cand simti ca orice gest sau cuvant neglijent te-ar putea darama...literalmente.Ca un pahar de sticla incetosata-casant.Si nu e grandios...

Nu ma mai suport!Inteleg,nu ne suntem tot timpul prieteni ideali noua insine,dar nici asa!Prea multa ura care se depune fara motiv,rasfrangandu-se apoi in lucrurile pe care mi le credeam sfinte.Lacrimi nestinse,ganduri necurate,incapacitatea de a descifra ce ieri era scris limpede in negru pe albul sufletului!Cel mai mult ma doare ca doare si nu inteleg de ce...Mi s-a imbolnavit spiritul.Si nu e deloc poetic...

Frozen

Faramitate-n aer,cuvintele

Raman doar aburi inghetati-

Iar ma doare,iar am amortit,

Golul sta sa se prabuseasca in infinit.

Fara teama,fara regrete,fara sentiment,

Raman dezvelita pe un ger cumplit-

Iar ma ustura,iar m-am invinetit,

Greseala incearca s-o ia pe drumul potrivit.

Fantezia isi are radacina in absenta;

Raman cu ochii oglinditi de apa-

Iar nu e,iar nu o sa fie,

Gustul tern de gheata mai rau ma invenineaza...

si ma jur ca ma descompun

ca o dalie trecuta,

ca un drum batatorit,

ca un sarut

intre doi morti
vii!

Round and round

 

I miss...

• those long and carefree summer days
• the heat from July's heart
• my childhood bicycle
• laughing without fearing the tears that would later come
• making my own history,not learning about someone else's from a book
• having a crush on a cute boy
• singing my lungs out without being embarassed
• believing in perfection
• the feeling that I belong,that I am worth it,that it's going to be ok one day

frig,frig,frig!

Who you are!

sau "Violet apocaliptic/7.7"

singurele cifre de care ma mai tem sunt cele de pe cadranul ceasului si de pe scara Richter

mi-e frica mereu,mi-e frica de o stare pe care nu pot sa mi-o explic,mi-e frica de paranoia,de mine mi-e frica

visul,candva romantic,e astazi simbolul unui pat de spini;realitatea ma supara,inconstienta ma tulbura,mi-au fost furate toate formele de morfina;n-am plans,n-am ras,n-am voce,doar degete vinete

Isadore!

 

Ia-ma de mana!Spune-mi ca totul o sa fie bine!Minte-ma cat poti tu de frumos!Am nevoie de artificial sa-mi filtreze respiratia apasata...

Ma sperie duminica!Parca sta sub semnul unei eclipse totale si permanente.Meschina pana la Lucifer,iscoada!Ma amageste cu nectar negru si caldura de cocon,ca mai apoi sa ma arunce intr-un abis al indoielii.E pustiu si crud aici,in mine...As vrea sa inceteze vocile meschine,halucinatiile,amintirea cu alura de buba supuranda.Ma inec in ceai,in culcusul umed...

Mi-e greu sa-mi justific tragedia indescriptibila,stiind ca in fiecare zi calc pe oameni ce-au fost si astazi nu mai sunt.Dar haul asta metafizic ce mi-a fisurat credinta si vointa pare a nu se lasa decat daca castiga.Ce?El stie!Am ajuns o carcasa a ce-as fi putut sa fiu si nu mai sunt...

Numai de-as putea sa exorcizez spiritul strain care ma domina!Sa iasa indoiala nedreptatita si spaima!Destinul...

Urasc duminica si ranjetul ei de Cheshire Cat.

If you ever come back...

Buna dimineata,vant!Cam suparat astazi,nu-i asa?Ma duc sa pun ibricul pe foc,apoi poti sa-mi povestesti tot ce te apasa pe sufletul imaterial.Flacara antica,metal patat,apa.Gata!

E frig,foarte frig.Stiu...Si pe mine ma dor toate frunzele astea uitate pe strazi,pielea lor ba palida,ba stacojie,ba de mahon.Un adevarat cameleon al melancoliei.Gusta putina cafea,e delicioasa!Vie.Of,asa e...Tu nu esti,nu simti,doar imprumuti trairi.Fie!Ma innegresc in sentimente doar eu...

*

Te-am simtit mai devreme!Mi-ai dansat in par,printre degete,peste gandurile mucegaite...Ma dusesem sa caut noul.Oricine are nevoie de cateva chimicale la un moment dat,nu?Eh...Nu-i nimic supranatural la mine,doar incerc sa ma transform constant in "fata cea noua".Iar am uitat ibricul pe foc!Fir-ar!Revin!Gata.Am aschii de gheata in sange,asa mi se pare!Sa vedem cata vara torida e in cafeaua asta...Vantule,tu crezi ca are totul vreun rost?Sau pur si simplu plutim in deriva,asteptand ca cineva sa ne salveze?Vreau un inger...

*

Ploua in intuneric,ploua cu intuneric.Nimic realizat,nimic de regretat.Miroase a conuri verzi arse,caldura innabusita si voci familiare."If you ever come back"-"Oh,death"-"Isadore".Visez la ce viseaza si altii.Vant,vant,nu-mi mai simt degetele de la picioare!Ce?Tei?Da!Ma duc sa iau ibricul de pe foc...

Everything is Castiel and nothing hurts!

 

Intre o noapte invadata de cosmaruri din cele mai variate,o ambuscada la intrarea (din spate a) liceului ( avand ca scop eradicarea elevilor rebeli care isi permit-in nesimtirea lor incomensurabila-sa nu aiba guler la camasa,dragi tovarasi!) si materii abia sustinute de celulele gliale (n-avem neuroni,nu stim,ce-i aia?),cica mai fac si eu ce-mi place.Bine,sa nu fiu ipocrita,in general fac ce-mi place/convine.Dar,in ultima vreme,chiar nu mai au vreun efect notabil asupra mea notiunile de "viitor","studiu" sau "energie". Don't blame me,I'm still looking for a fuck to give...

In fine!Cum toata vara am zacut intr-o letargie nemaipomenita,ce-a facut Adriana la inceputul lui septembrie?Ce?Ce?!S-a apucat de "Supernatural".Pfff,cat aveam de recuperat,vreo...6 ani?6 sezoane?Challenge accepted!Mi-am aranjat programul in functie de pozitia Lunii pe cer si de teme,astfel incat am ajuns sa ma delectez cu 3-6 episoade pe zi.Nu mai zic de weekenduri!Mancare,cafea si net-atat.Nimic mai mult,nimic mai putin.Cu profunda mandrie anunt ca acum sunt la zi cu toata nebunia asta fantastica,deci pot sa sufar in tandem cu tot fandom-ul.

Pe cine iubesc eu cel mai mult?Pai...Desi intreg serialul e absolut genial-o combinatie prea reusita intre drama,comedie si lectii de viata-preferatul meu este (si va ramane!) Castiel.Adica...That trenchcoat!

Ma supara faptul ca sezonul 7 nu prea promite sa-mi arate destul de des persoana lui,dar nu ma panichez...deocamdata.Totusi....Ugh,I'm in a glass case of emotion!

Daca vreti sa-mi intrati in gratii,incepeti fiecare fraza in felul urmator:"Hey,stii faza aia din Supernatural in care...".Daca nu sunteti in tema,evitati-ma pentru urmatorii 2-3 ani.Sa nu ziceti ca nu v-am avertizat!

Deci,da. I'm hooked.Big time.But I wouldn't have it any other way!

Oh,Castiel...

No man's land

 

nu e camp de lupta,desi

sangele curge translucid din

salva-n salva;

nu e mal de mare-uscata,desi

turcoazul si rozul danseaza ca ielele,

tot ranind,tot palind;

nu e pulpa de pamant fara stapan,desi

cuvintele tin loc

si de act,si de zid;

nu e boala insistenta,desi

membrele se balanseaza latente

pe langa maine si bazin;

nu e capat de lume,desi

iluziile poleite se prabusesc sacadat

intr-un abis pustiit;

nu e dragoste,desi

caldura emotiei navalnice inunda

si venele,si porii;

nu e tratat de pace,desi

porumbei imaculati delimiteaza cerul

in ego suprimat si compromisuri...

It was there!

aerul diminetii de miercuri imi

zideste pe ochi,

proptit de irisul crapat in nuante

cafenii,

un zid;

si-i zidul de apa,de simt si

de spaima,

cladit parca sa-ntunece orice

orizont.

imi zic:"...doar un moft!

zi indecisa,fara tara sau port!";

amurgul lui Mercur tine in palme

opusul:

lacrima de aluminiu topeste blestemul

si picteaza-n acuarela un ras

zaharat.

aerul noptii de miercuri imi plimba

prin fata ochilor

lupi salbatici si acorduri fine-

pustiul ma umple

de vis si de iubire...

Soulquake

 

Ne-am baricadat amandoua in aceasta nava cicatrizata pe gamba malului de est.Un frig umed ne ciocane in oase,dar il ignoram.Ne este bine.Au incetat vocile,s-au inchis privirile...

Perfect nu e nici Dumnezeu,cum balena de lemn nu-i tocmai Arca lui Noe.Nu conteaza!Rupem scanduri din noi,le proptim in rani,izgonim prin ritualuri pagane uraganul.Contopite intr-un foc spiritual,asa ne gaseste Luna cea muscata de mituri...

Se simt valurile cum zgarie cu ghereale-n scoici,de parca trupul lor nelinistit e-o infinita picatura a torturii.Ne incolacim in noi,marunte,speriate.Trebuie sa plangem,zeii cu solzi ne-o cer insistent,insa nu putem.Dimpotriva,ni se contorsioneaza maxilarele intr-un ras isteric.Stim adevarul.Lasam absurdul sa ne inunde intre coaste.Buzele sunt vinete si degetele de la picioare bleumarin.Cat extaz!Cata amortire!

Freamata intunericul in zare.Cineva leagana pe genunchii ascutiti Apocalipsa.Am pictat cu maree rosii un tablou al prezentului pe catarg.Ne-am trait nebunia ca pe un drog binecuvantat.Sa scufundam caminul?Nu.Trecutul nu poate fi ucis.Mai bine il renovam.Amandoua.EU si eu...

Tell me I'm an angel!

sunt un oximoron cu ochi inchisi
si buze gri;
va iubesc,va urasc,
nu pot sa ma decid!
lumea pare mult prea mare sa stau
intr-un loc,
caminul e-al meu si doare
gandul
ca nu o sa ma intorc...
ma rasucesc in locul meu in spatiu,
e stramt si purtat pe aripi de cioara-
dincolo de ce vad zace o gravura
a tot ce-as fi putut sa zamislesc
si am considerat povara...
ingrop in tacere prieteni vechi,
pe cand cei noi duc in spate
un semn al intrebarii-
nu mint,nu ma ascund,e chiar tragic;
ma caut printre alge si epave,
abia imi tin respiratia!
nu pot sa va incatusez de mine-
din nou,blufeaza balanta...

2 ani.

Implinim 2 ani,eu si istoria-mi scrisa.Mai virtual,mai pe hartie ingalbenita,mai la spatele carui caiet se nimereste,ea ramane consemnata.Pe ceva.In cineva.Definitia imi pare relativa.

Cliseu sau nu,chiar inseamna ceva pentru mine acest "jurnal intim tradus publicului larg".Imi arata schimbarea,faptul ca m-am maturizat din toate punctele de vedere,chiar ofera putina semnificatie timpului grabit.Fie ca scriu despre un tablou,o durere de cap,sau despre implozia sufletului,scriu.Ma exprim.Dau o voce proprie cuvintelor care au ramas mute.

In general,fac rezumatul experientelor recente in orele cand Luna e pe cer.Trebuie sa procesez,sa inteleg ce (mi) se intampla,sensul nonsensului.Uneori,dimpotriva,"vars" toata emotia dintr-o singura rasuflare,ca si cum mi-ar fi teama sa nu pierd brutalitatea din spatele mastii de portelan.Depinde-azi rad,maine plang,n-am pretentii de stabilitate.Nu regret nimic,totusi.Viata mea,corpul meu,spiritul meu,le exploatez intr-un amalgam unic pana cand cade cortina.Cui nu-i place,sa intoarca privirea.

Eram micuta,speriata,inca imi mai pasa.Acum 2 ani,inca imi mai pasa...

Straini,prieteni,"prieteni" si restul,asta e putin din mine.Rupta,descusuta,daruita cu fundita,cum vreti sa o luati.Fie ma arata vulnerabila,fie imi da impresia ca nu sunt inutila,ca pot crea ceva mai presus de efemeritate.Oricum,va multumesc.Stiti voi de ce.

In fond,suntem cu totii porumbei calatori.

Feathers on stones

frunzele sunt inca-n vita-

aur intinat de soare-

iar rasina impleteste melancolica

vise-n scoarta roditoare.

o mana transparenta ziua,

noaptea-gheara otravitoare-

ce umbra isi cauta lumina

cand lupii trec peste hotare?

incolacita pe sub crengi,amortita,

clipa isi blesteama soarta-

cum s-a nascut nedefinita,

cum o sa moara intrezarind gheata...

the less I care,the less I hurt