sa tip!
sa tipi!
sa tipam!
mi-au inghetat unghiile pe foaie si inteapa
sacadat fiecare cuvant coborat din uterul
intimitatii.
sa ma lepad,deci,de cadavre gravate,
vii neosteniti cu biciuri,pedepse binefacatoare?
ah,nu pot,nu pot...
nenorocitul rau ce-ascunde mierea se dovedeste
prea tare in sarut!
sunt viciile cate picaturi in mare,insa virtuti?
fecioare uitate pe muntele Sacrificiului-
patetic spectacol stacojiu...
iti vine sa musti din aer,sa curga sange nevazut,
macar atunci sa-ti auzi propriul zbucium!
dar ti-s dintii din gheata,limba-i abur vanat,
lumea-i prea vasta pentru un suflet atat de batatorit...
sa tipam!
sa tipi!
sa tip!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu