Asa e!Liceul e o lume in sine,cu reguli scrise si nescrise,cu lideri si supusi,cu nenorociri si minuni de trei zile."Problemele existentiale" au o relevanta discutabila,de la "De ce tocmai azi a trebuit sa-mi iasa un cos pe nas?" la "S-a uitat oare la mine baiatul ala dragut?" la si mai plauzibilul "Ma asculta iar aia/ala la...!".
Chiar daca de multe ori e privita superficial si prin prisma a nu stiu cate clisee,viata de licean nu-i tot timpul o plimbare prin parc.Eu ma simt ca intr-o gara:stau pe un peron,asteptand in frig,ploaie,intuneric si lumina un tren care nu mai vine parca,in acelasi timp "luptandu-ma" cu mult prea multi alti calatori pentru un bilet mai ieftin si un loc mai bun in acelasi timp catre destinatia "Viitor".
Raspunsurile nu ti le ofera nimeni-daca la un test mai te uiti la copiuta lipita sub fusta putin mai lunga decat de obicei sau la o ascultare te mai bazezi pe colega/colegul bine ascuns(a) de privirile dibace,cum sa te descurci in perioada asta de tranzitie nu-ti spune nimeni in mod exact.Din pacate,nu exista un manual de utilizare.
Liceul,pentru mine,e o proba.INCA o proba.Trebuie sa trec de fiecare zi ticsita cu griji si teme si proiecte si goana dupa note,in acelasi timp incercand sa pastrez informatiile care simt ca o sa-mi foloseasca,dragi sufletului si hranitoare mintii.Plus ca nu cred ca trece-o zi in care sa nu ma simt ciudata,incomfortabil privita de ochi reali si invizibili,criticata,"bagata" in niste tipare pe care-am invatat sa le urasc din experienta.Poate sunt eu paranoica,dar asa ma simt.Cateodata e mai bine,cateodata....deloc.
Am incredere doar in mine,uneori nici privilegiul asta nu mi-l acord.Nu dramatizez,nu indulcesc,nu maschez.Realitatea,paradoxal,ca si minciuna,mereu isi croieste un loc la suprafata evidenta.
Azi am invatat ceva,din nou lectia imi este adusa in fata ochilor:totul are un rost si ce nu te omoara doar te face mai puternic.Inseamna ca pana la sfarsit o sa fiu o nemuritoare invincibila daca o tin in ritmul asta...
"Into this house we're born,into this world we're thrown..."