marți, 14 mai 2013

Full capacity

Am lucrat la capacitate maxima astazi,insa de tipul celei negative.
Ochii imi fugeau tot timpul catre (a)casa,iar urechile tanjeau dupa un sunet familiar,fie el reconfortant sau nu.Participam fizic,insa psihologic ma detasasem ca niciodata pana atunci.
Imi asum prea multe responsabilitati si asta ajunge sa fie dureros,epuizant si trist.Vreau sa rezolv problemele celor din jur,insa pe cele personale le neglijez pana la uitare.Ele,din pacate,nu ma uita pe mine...
Stiu ca e stupid si impotriva oricarei legi a supravietuirii,dar asa m-am invatat.Asa mi se pare mai bine,mai folositor.Daca nu ma iubesc pe mine,macar sa-i iubesc asa cum trebuie pe ei...
Dupa cum spuneam,ziua de astazi a fost una tare obositoare,desi miscarile si deciziile mi-au fost reduse la minimum.Doar ca am vrut sa fiu in doua locuri deodata si asta nu se poate-niciodata nu s-a putut...
Ma simt mereu responsabila,chiar daca nu mereu sunt.

Niciun comentariu: