D-aia nu gasesc eu niciodata un echilibru in viata,pentru ca zilele mele sunt fie absurd de fade ("ne-rezumabile" chiar),fie absurd de incarcate.Asa se intampla cand te incapatanezi sa lasi viata sa treaca pe langa tine...
In fine,mi-am luat curajul de a infrunta lumea la purtator si am inceput sa-mi rezolv din treburi.
M-am intalnit cu my platonic soulmate (Honey,I love you) si ne-am luat bilete la Summer Well (*heavy breathing because BASTILLE*),am fost sa cumpar cadouri (what are friends for otherwise?),i-am adus bunicii flori de ziua ei,ce sa mai- om ocupat.
Plus ca am plecat la camin deoarece,nu-i asa,cum sa ratez eu prilejul de a ma duce sambata la un singur curs,cum sa nu...Norocul meu ca exista turta dulce delicioasa si conexiune la internet buna,altfel m-as fi dat cu capul de pereti acum (mai mult decat o fac de obicei,de altfel).
Oricum,am de stat mult si bine pana miercuri in caminul asta "fantastic" si deja ma doare sufletul cand ma gandesc.Stiu sa ma adaptez,dar nu pot sa accept anumite lucruri,ce sa-i faci...
Nu-mi ramane decat sa ma indop cu zahar si sa plang pe melodii triste.Ceea ce fac eu mereu,adica...
Trebuie sa ascult neaparat "Snap out of it" de la Arctic Monkeys.Neaparat.
Un comentariu:
uwuwuwu i love you too
Trimiteți un comentariu