M-am jurat de nu stiu cate ori pana acum ca nu o sa mai citesc deloc,nici macar eticheta de pe spatele tubului de sampon.Am blestemat nenumarate carti pentru palpitatiile si lacrimile fictive provocate de-a lungul a peste 200 de pagini.Totusi,nu ma las.Ma enervez si-mi iau doza.Regret.Repet.Tipic!
Ma credeti sau nu,am o relatie foarte agresiva cu lectura.Ignorand modul dubios in care a sunat fraza precedenta,permiteti-mi sa detaliez.De exemplu,ma apuc de o carte si o detest,sa zicem,pe parcursul primelor 99 de pagini din 100.De renuntat,nu renunt la ea (alt efect secundar al piticilor care locuiesc in triburi risipite prin scoarta mea cerebrala ).Ei,ultima nenorocita de pagina ma face sa ma indragostesc iremedial si definitiv,lasandu-ma in proverbiala "balta de emotii".Din nou,ma enervez,incerc sa descifrez logica din spatele acestui tip de comportament,esuez lamentabil,repet.Tipic!
De asemenea,prefer sa citesc in locuri unde pot sa devin una cu mediul.De ce?Pentru ca nu vreau sa fiu descoperita si trimisa la casa de nebuni (deocamdata).O sa ma cert cu personaje care nu ma pot auzi.O sa incep sa cant cel mai random cantec,totul pornind de la un cuvant aruncat pe pagina 14,randul al 22-lea.O sa imi lipesc ochii de cerneala in ras,plans,teama,fericire,suspans si cate alte trairi fara nume.Pe scurt,o sa ma comport in cel mai natural mod cu putinta,daca este sa corelam definitia cuvantului "natural" cu persoana in cauza.
Incep sa observ un element recurent in toata povestea asta: la sfarsitul fiecarei carti,indiferent de circumstante,ma trezesc spunand o singura fraza.Rezumatul unei intregi aventuri imaginare.Apogeul unei noi experiente sentimentale.Elogiul adus unui autor si travaliului sau literar.Cand ultima pagina,reala sau virtuala,este intoarsa,concluzionez:"SON OF A BITCH!".De obicei,acum sunt deja distrusa si incapabila de un argument logic,asa ca inchid ochii,imi iau fata in palme si ma cert cu aerul.Stiu,stiu,abundenta de eleganta si rafinament!Tipic!
Intr-o buna zi,o sa uit sa si respir din cauza unei carti.Totusi,nu-mi pot imagina un mod mai frumos de a pieri...
Incep sa observ un element recurent in toata povestea asta: la sfarsitul fiecarei carti,indiferent de circumstante,ma trezesc spunand o singura fraza.Rezumatul unei intregi aventuri imaginare.Apogeul unei noi experiente sentimentale.Elogiul adus unui autor si travaliului sau literar.Cand ultima pagina,reala sau virtuala,este intoarsa,concluzionez:"SON OF A BITCH!".De obicei,acum sunt deja distrusa si incapabila de un argument logic,asa ca inchid ochii,imi iau fata in palme si ma cert cu aerul.Stiu,stiu,abundenta de eleganta si rafinament!Tipic!
Intr-o buna zi,o sa uit sa si respir din cauza unei carti.Totusi,nu-mi pot imagina un mod mai frumos de a pieri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu