Ma scufund in mine insami cu fiecare zi de luni ce mi se arunca pe umeri ca o stanca.
Totul este greu si matinal si de un sarcasm lugubru,de parca somnul mi-ar fi o paiata,iar sanatatea-noua atractie a circului.Oare cand am sa invat ca nu au nicio putere asupra mea-inainte sau dupa ce imi voi aduna creierul dintre degete?
Din afara,totul pare sec;din ochiul miezului,povara atarna mai greu si mult mai luminos.E tare greu atunci cand in jur miroase a furtuna,atunci cand vrei sa pari un fulg celorlalti.
Fara sa vrei,iti fuge mintea la roua din gradina bunicii si la zilele bicicletei si la dupa-amiezile in care usa este deschisa succesiv de chipuri dragi si nu-ti vine sa plangi,desi ai vrea.Problema este ca nu poti.
Ma coc printre parfumuri acre,iar tacerea nu lasa loc unui armistitiu-sincer,nu cred ca e dorit...de nicio parte.Totusi,trebuie sa invat sa inot,piatra sau nu.Sa descopar cand trebuie sa ma agat miseleste de o gazda usoara si cand sa las valurile hazardului sa ma poarte catre alt ocean temporal.
Universul a ajuns sa-mi fie drag pentru ca,asemenea unui bunic meticulos,pune toate lucrurile la locul lor.
Cu mintea educata,mai trebuie doar ca trupul sa invete rugaciunea...
Totul este greu si matinal si de un sarcasm lugubru,de parca somnul mi-ar fi o paiata,iar sanatatea-noua atractie a circului.Oare cand am sa invat ca nu au nicio putere asupra mea-inainte sau dupa ce imi voi aduna creierul dintre degete?
Din afara,totul pare sec;din ochiul miezului,povara atarna mai greu si mult mai luminos.E tare greu atunci cand in jur miroase a furtuna,atunci cand vrei sa pari un fulg celorlalti.
Fara sa vrei,iti fuge mintea la roua din gradina bunicii si la zilele bicicletei si la dupa-amiezile in care usa este deschisa succesiv de chipuri dragi si nu-ti vine sa plangi,desi ai vrea.Problema este ca nu poti.
Ma coc printre parfumuri acre,iar tacerea nu lasa loc unui armistitiu-sincer,nu cred ca e dorit...de nicio parte.Totusi,trebuie sa invat sa inot,piatra sau nu.Sa descopar cand trebuie sa ma agat miseleste de o gazda usoara si cand sa las valurile hazardului sa ma poarte catre alt ocean temporal.
Universul a ajuns sa-mi fie drag pentru ca,asemenea unui bunic meticulos,pune toate lucrurile la locul lor.
Cu mintea educata,mai trebuie doar ca trupul sa invete rugaciunea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu